Concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa pentru al treilea trimestru al lui 2013
În întreaga Europă se răspândeşte speranţa că punctul critic al crizei a fost depăşit, şi că economia a început, treptat, să se redreseze. În cel de al doilea trimestru unele ţări au înregistrat o creştere considerabilă în anumite sectoare, în timp ce altele au înregistrat cel puţin o încetinire semnificativă a tendinţei descendente. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economiei şi veniturile, precum şi a dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din 14 ţări europene.
Începând cu al doilea trimestru, a crescut speranţa că criza financiară a trecut de faza critică. Economia UE a înregistrat din nou o uşoară creştere, de 0,4%, faţă de trimestrul anterior. Franţa, Germania, Portugalia şi Regatul Unit, cu toate au înregistrat, în parte, creşteri considerabile. Economiile spaniolă şi italiană par de asemenea să îşi fi revenit uşor, cu toate că continuă panta descendentă. În Franţa deficitul de comerţ extern a dispărut, iar Grecia a reuşit chiar să prezinte un buget pozitiv. În Portugalia, numărul şomerilor a scăzut din nou, pentru prima dată în doi ani.
Există o serie de motive pentru această redresare din Europa. Exportatorii beneficiază de creşterea globală modestă. În unele ţări, consumatorii sunt tot mai pregătiţi să cheltuiască din nou mai mulţi bani. Politica se distanţează puţin mai clar de calea strictă a austerităţii care a avut un impact negativ asupra economiilor naţionale. În special în ţările afectate de criză din sud, turismul a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei.
În vară, UE a înregistrat prima sa scădere în ceea ce priveşte numărul total al şomerilor. Rata continuă însă să se menţină la 11 procente. Ca urmare, nu se întrevede deocamdată o inversare reală a situaţiei de pe piaţa muncii. Se anticipează de fapt că în anul care urmează şi mai mulţi oameni să devină din nou şomeri. O scădere semnificativă a numărului de şomeri este preconizată de abia în 2015. Cu toate acestea, experţii nu anticipează ca nivelul dinainte de criză să fie atins pe termen mediu.
Împrumuturile bancare continuă şi ele să se situeze la un nivel extrem de coborât. Iar impulsul dat de creşterea slabă, care probabil se va accelera în lunile care urmează, este cu siguranţă insuficient pentru a opri creşterea continuă a muntelui de datorii ale ţărilor UE.
România: reforma calificărilor profesionale urmăreşte asigurarea de specialişti
Pentru 2013, toţi experţii anticipează o uşoară înviorare a economiei româneşti, până în prezent extrem de slabă. Previziunile privind această ameliorare variază între 1,6 procente şi 2,0 procente. În perioada 2014 – 2016, se anticipează că economia României va cunoaşte o creştere cuprinsă între 2,7 procente şi 4,3 procente. Conform estimărilor actuale, PIB a crescut cu 0,5 procente în trimestrul al doilea. Cadrul economic general este favorabil: datoria naţională este în jur de 34 procente, deficitul bugetar în jur de 2,5 procente, iar şomajul se situează la circa 7 procente.
Cu toate acestea, România are încă nevoie de o serie de reforme pentru a putea ţine pasul, pe termen lung, cu celelalte ţări europene. Foarte multe companii continuă să rămână în proprietatea statului. Speranţele de continuare a privatizării au fost risipite în repetate rânduri, în special în industria chimică, minerit şi transporturi. În plus, încă mai există probleme legate de sistemul judiciar şi de piaţa neagră. Invitaţiile la licitaţii prezintă foarte adesea neregularităţi, iar guvernul trebuie să îşi îmbunătăţească comportamentul de plată, care, în unele domenii, este deficitar.
Consumul privat joacă un rol tot mai important în România. Venitul real este în creştere. În regiunea centrală a României, de exemplu, există zone unde rata şomajului este aproape zero. Sectorul încă slab al formării profesionale a fost recent reformat. După 1989, la nivelul întregii ţări, s-a investit extrem de puţin în acest sector, însă acum există o nouă legislaţie, pe baza căreia calificările profesionale pot fi complet remodelate. Este vorba aici de calificările practice. Obiectivul este satisfacerea cererii de pe pieţele de muncă locale printr-o colaborare strânsă cu instituţiile comerciale şi de stat. Se urmăreşte garantarea disponibilităţii de profesionişti calificaţi şi, în acelaşi timp, asigurarea unor perspective de carieră bune pentru tineri. Acest pas este esenţial, mai ales dacă ţinem seama de rata ridicată a şomajului din rândul tinerilor.
Aşteptările privind starea economiei: -11,5 puncte
Aşteptările privind veniturile: -4,5 puncte
Dorinţa de cumpărare: -21,1 puncte
Aşteptările privind starea economiei: europenii sunt încrezători într-o redresare economică
Aşteptările privind starea economiei înregistrează o tendinţă ascendentă clară în aproape toate ţările. Numai Grecia şi Italia înregistrează o stagnare. În perioada iulie – septembrie, cea mai mare creştere s-a înregistrat în Austria, Cehia şi Franţa. În prezent, valoarea cea mai coborâtă a indicatorului se înregistrează în Grecia (-41.1 puncte). Italia a beneficiat de o uşoară îmbunătăţire (-34.8 puncte), iar Polonia de o creştere semnificativă (-29.5 puncte), cu toate că rămâne în continuare, în ansamblu, a treia cea mai coborâtă valoare. În următoarele câteva luni, se anticipează creşteri ale economiei în Regatul Unit (19,2 puncte), Germania (10,7 puncte) şi Austria (6,7 puncte).
Consumatorii din Regatul Unit încep să cumpere din nou, statul investeşte, şi aşteptările cetăţenilor privind starea economiei se îmbunătăţesc cu repeziciune. Indicatorul se situează în prezent la 19,2 puncte. El a crescut cu circa 12 puncte din vară, fiind chiar cu circa 41 de puncte mai ridicat decât nivelul său cel mai coborât înregistrat în martie anul acesta. Economia a crescut cu 0,6 procente în al doilea trimestru. În ansamblu, până la sfârşitul anului, experţii preconizează o creştere de 1,5 procente. Consumatorii trebuie să se bucure de saltul actual cu o oarecare prudenţă, întrucât acesta are la bază, în primul rând, consumul privat, şi numai după aceea investiţiile făcute de stat. Dacă însă nivelul veniturilor rămâne stagnant, consumatorii britanici nu vor putea cumpăra mai mult pe termen lung. Mai devreme sau mai târziu, guvernul se va vedea de asemenea nevoit să revină la calea austerităţii în vederea consolidării bugetului. Se speră totuşi ca starea economică de ansamblu favorabilă din momentul de faţă să aibă un efect pozitiv asupra investiţiilor făcute de firme şi asupra exporturilor. Într-un astfel de caz, ar exista şansa reală a unui salt sustenabil, de amploare.
În Franţa, aşteptările privind starea economiei şi-au revenit în mod continuu în ultimele câteva luni. Indicatorul se situează în prezent la -10,6 puncte. Cu toate că valoarea rămâne în mod clar negativă, este departe de cele -48,7 puncte înregistrate în iunie. Consumatorii francezi speră ca redresarea economică din ultimele câteva luni să continue şi să se stabilizeze. În trimestrul al doilea, economia a crescut cu 0,5 procente. Comisia Europeană (CE) anticipează însă un uşor declin, de 0,1 procente, pentru anul 2013 în ansamblu. Cu o creştere de 0,9 procente, se preconizează că în anul care urmează economia franceză va ieşi complet din recesiune. Guvernul francez nu se poate culca însă pe laurii acestei prognoze pozitive. Pentru a beneficia de o creştere economică pe termen lung, reformele iminente trebuie abordate frontal, în special în ceea ce priveşte pensiile, iar nivelul şomajului trebuie redus considerabil.
Polonia a depăşit perioada de uşoară slăbiciune economică de anul trecut. Conform CE, creşterea trimestrială a PIB a fost de 0,2 procente în trimestrul întâi şi de 0,4 procente în al doilea. Dacă comparăm cifrele cu cele din aceleaşi trimestre ale anului anterior, se observă o creştere de 0,7 procente, şi respectiv de 1,1 procente. Consumatorii polonezi se aşteaptă ca economia să continue să îşi revină în lunile care urmează. Cu toate că indicatorul aşteptărilor privind starea economiei continuă să fie negativ, la -9 puncte, el înregistrează în mod clar o tendinţă ascendentă.
Economia portugheză de abia a început să dea uşoare semne de redresare. Experţii încă mai preconizează o scădere de 2,3 procente în performanţa economică pentru anul 2013 în ansamblu. Se anticipează de asemenea ca în anul următor să se înregistreze o creştere de numai 0,6 procente. În al doilea trimestru al lui 2013 însă, PIB a crescut cu 1,1 procente faţă de trimestrul anterior. Această prognoză dă speranţe consumatorilor. În septembrie, indicatorul aşteptărilor privind starea economiei se situa la -29,5 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2010. Indicatorul a crescut acum cu 35 de puncte faţă de valoarea lui cea mai coborâtă, din septembrie 2011. Acest sentiment mai pozitiv este atribuibil în primul rând turismului, care s-a îmbunătăţit în mod semnificativ anul acesta. În prima jumătate a anului, numărul total al oaspeţilor din hoteluri a crescut cu 3,5 procente faţă de primele şase luni ale lui 2012. Numărul şederilor peste noapte a crescut chiar cu 5,4 procente. Portugalia beneficiază în momentul de faţă cu precădere de imaginea sa ca destinaţie sigură de vacanţă, spre deosebire de regiunea Africii de Nord, care se confruntă cu tulburări.
Aşteptările privind veniturile: consumatorii nu anticipează o scădere continuă a veniturilor
Indicatorul aşteptărilor privind veniturile s-a îmbunătăţit şi el în mod considerabil în aproape toate ţările. El a stagnat la un nivel extrem de ridicat în Germania, şi la un nivel extrem de coborât în Grecia. Olanda este singura ţară în care aşteptările privind veniturile au scăzut în ultimele trei luni. Cele mai mici valori s-au înregistrat în Grecia (-46,8 puncte), Olanda (-42,7 puncte) şi Franţa (-42,1 puncte). Cele mai ridicate valori ale indicatorului se înregistrează în Germania (33,7 puncte), Cehia (16,5 puncte) şi Austria (15,1 puncte).
În Italia, prognoza economică s-a îmbunătăţit în ultimele câteva luni. Cu toate că societăţile comerciale nu au ajuns încă la capătul tunelului şi şomajul se menţine ridicat, speranţele consumatorilor renasc, nu în ultimul rând din cauza planului actual de redresare economică. Prin intermediul acestuia, guvernul intenţionează să îmbunătăţească reţeaua de căi ferate, să renoveze şcoli şi să repare poduri şi tuneluri. În plus, se va face un alt împrumut de 10 miliarde de euro pentru a achita facturile rămase neplătite ale companiilor locale. Cu toate că italienii nu anticipează o creştere reală a veniturilor, ei sunt încrezători că acestea vor rămâne neschimbate şi, mai mult, că nu vor continua să scadă. Ca urmare, indicatorul aşteptărilor privind veniturile a crescut în mod accentuat, ajungând la -16,9 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din decembrie 2010.
Ca urmare a primei redresări economice din Spania în multe luni, cetăţenii cel puţin nu se aşteaptă acum ca veniturile lor să scadă şi mai mult. Economia se află în momentul de faţă pe drumul cel bun. Se anticipează chiar o revenire la o uşoară creştere în a doua jumătate a anului. În lunile care urmează nu sunt planificate creşteri ale impozitelor şi reduceri salariale. Indicatorul aşteptărilor privind veniturile se situează în prezent la -11,8 puncte. El a crescut destul de mult faţă de valoarea minimă istorică de -62,4 puncte în august anul trecut. Numai în ultimele cinci luni, indicatorul a crescut cu circa 22 puncte.
Economia Cehiei a reuşit să inverseze cu succes tendinţa în trimestrul al doilea. Cu toate că PIB a scăzut cu alte 1,2 procente faţă de anul precedent, s-a înregistrat o creştere de 0,6 procente comparativ cu primul trimestru al acestui an. Conform datelor statistice cehe, şomajul a scăzut şi el în mod considerabil în ultimele câteva luni, datele naţionale plasându-l în prezent la 6,9 procente. Având în vedere redresarea de ansamblu înregistrată în întreaga Europă, în special în Germania, consumatorii sunt încrezători în continua îmbunătăţire a situaţiei lor economice, şi în consecinţă a veniturilor lor. Indicatorul aşteptărilor privind veniturile a crescut cu circa 16 puncte de la începutul anului. El se situează în momentul de faţă la 16,5 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din noiembrie 2009.
Deşi Slovacia a fost una dintre ţările cu cea mai puternică creştere din Europa în anul care a trecut, în cel de al doilea trimestru al acestui an, PIB a crescut cu numai 0,3 procente faţă de primul trimestru al lui 2013 şi 0,8 procente faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Situaţia de pe piaţa muncii poate fi descrisă drept critică. În ciuda creşterii economice, în anul care a trecut şomajul a crescut, situându-se în prezent la 14 procente. Este cea mai ridicată valoare din Europa Centrală şi de Est. Experţii preconizează că acesta va cunoaşte un declin semnificativ abia în 2015. În mod clar, consumatorii nu au renunţat la speranţa că economia, şi în consecinţă, piaţa muncii îşi vor reveni în viitorul apropiat. Aceasta se reflectă şi în aşteptările privind veniturile. Cu toate că încă depăşeşte zero, nivelul indicatorului a stagnat în cursul anului. El se situează în prezent la 8,2 puncte.
Dorinţa de cumpărare: datele economice în uşoară creştere favorizează consumul
Având în vedere că atât aşteptările privind starea economiei, cât şi aşteptările privind veniturile au crescut relativ accentuat în întreaga Europă, nu este deloc surprinzător că lucrurile stau mai bine în ceea ce priveşte dorinţa de cumpărare decât în prima jumătate a anului. Indicatorul a stagnat în Austria, Cehia, Franţa, Grecia, Portugalia şi România. Toate celelalte ţări au înregistrat în parte creşteri relativ substanţiale. Cele mai mici valori s-au înregistrat în Cehia (-25,8 puncte), Franţa (-36,6 puncte) şi Portugalia (-42,2 puncte). Cele mai ridicate valori ale indicatorului s-au înregistrat în Germania (45,0 puncte), Bulgaria (15,2 puncte) şi Austria (11,8 puncte).
La 45 de puncte, dorinţa de cumpărare în Germania se află la cel mai ridicat nivel înregistrat din decembrie 2006. Acesta este atribuibil cadrului economic favorabil de ansamblu. Economia şi-a revenit din uşoara recesiune de la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013. Şomajul este coborât, iar veniturile sunt în creştere. La acestea se adaugă ratele dobânzilor istoric mici, care nu inspiră germanii să îşi depună banii la bancă, ci să îi cheltuiască pe bunuri de consum cu valoare mai ridicată sau să îi investească în renovarea locuinţelor.
În iulie, dorinţa de cumpărare în Austria a coborât la cel mai mic nivel înregistrat din aprilie 2009 ca rezultat al crizei băncii Hypo Alpe-Adria-Bank International AG şi a insolvenţei iminente a lanţurilor de magazine Dayli şi Niedermeyer, care au determinat o creştere a şomajului. Cu toate acestea, indicatorul şi-a revenit în timpul verii, ca urmare a condiţiilor economice generale bune, situându-se în prezent la 11,7 puncte. Economia şi-a revenit din criza economică şi, cel mai recent, a înregistrat o creştere trimestrială de 0,2 procente. În ciuda recentei creşteri, rata şomajului în Austria rămâne în continuare cea mai coborâtă din Europa.
Economia din Olanda este în recesiune. Potrivit Eurostat, şomajul este în creştere, fiind în prezent de 7 procente. Această situaţie economică slabă se datorează în primul rând prăbuşirii pieţei imobiliare. În ultimul an, preţul locuinţelor a scăzut cu circa 30 procente. Datoriile ipotecare ale multor olandezi sunt acum de aproape două ori mai mari decât valoarea propriu-zisă a proprietăţilor. Acesta este principalul motiv pentru care consumatorii îşi reduc cheltuielile pentru tot ceea ce nu ţine de strictul necesar. Indicatorul dorinţei de cumpărare reflectă acest lucru, fiind în prezent de -21,8 puncte.
Cu toate că economia greacă continuă să aibă probleme, apar din ce în ce mai multe semne că aceasta începe să se pună din nou, încet, pe picioare. Prognoza de recesiune la sfârşitul anului este de -4 procente, comparativ cu -6,4 procente la sfârşitul lui 2012. Pentru prima dată în zece ani, bugetul statului va dispune de un mic surplus primar. Este posibil ca recesiunea să fie depăşită în anul care urmează (prognoză +0,6 procente). În prezent, turismul joacă un rol major în această redresare. Unul din cinci greci lucrează în acest sector. Această evoluţie se răsfrânge şi asupra dorinţei de cumpărare a consumatorilor, aflată în prezent la -25,1 puncte. Indicatorul a înregistrat însă, din nou, o scădere bruscă în august, ajungând la -43 puncte. Este posibil ca acest lucru să se fi datorat concedierii, pe atunci iminentă, a 4.000 de funcţionari publici şi unui nou şir de inspecţii efectuate de troica alcătuită din Banca Centrală Europeană (BCE), Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).
{mosloadposition user9}
