Studiul GfK Purchasing Power pentru România și Europa 2020 este disponibil acum
Europenii au o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 13.894 EUR în 2020. Cu toate acestea, venitul net disponibil din cele 42 de țări studiate variază semnificativ.
Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au cel mai mare venit net disponibil, în timp ce Kosovo, Moldova și Ucraina au cel mai mic venit. Liechtensteinienii au puterea medie de cumpărare de peste 37 de ori mai mare în comparație cu cea a ucrainenilor. Acestea sunt câteva dintre rezultatele noului studiu publicat „GfK Purchasing Power Europe 2020”.
Anul acesta, studiul include și Indexul de Impact Corona, care ilustrează impactul COVID-19 asupra țărilor europene.
Europenii au la dispoziție puțin sub 9,5 trilioane de euro în 2020. Această sumă corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 13.894 EUR. Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor arată o scădere de aproape 5,3% în 2020 comparativ cu anul trecut, scădere care poate fi atribuită în principal răspândirii COVID-19 și impactului economic rezultat. Clasamentele arată diferențe substanțiale între țările studiate în ceea ce privește suma disponibilă europenilor pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanță, mobilitate și cumpărături de bunuri de larg consum și de folosință îndelungata.
Irlanda intră în top 10
Liechtenstein ocupă din nou primul loc printre cele 42 de țări europene cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 64.240 EUR. Acestă cifră depășește cu mult valorile celorlalte țări și este de peste 4,6 ori mai mare în comparație cu media europeană.
Urmatoarele țări incluse în top sunt Elveția și Luxemburg, situație similară cu cea de anul trecut. Elvețienii au 41.998 € pe cap de locuitor disponibili pentru cheltuieli – de peste trei ori media europeană – în timp ce luxemburghezii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 34.119 euro. Aceasta este de peste 2,5 ori mai mare în comparație cu media europeană.
Puterea de cumpărare în Europa (top zece)
Locul în 2020 (anul anterior) |
Țara |
Număr de locuitori |
2020 puterea de cumpărare per capita |
Indexul puterea de cumpărare Europa * |
Indexul de Impact Corona în Europa* |
1 (1) |
Liechtenstein |
38,378 |
64,240 |
462.4 |
15.2 |
2 (2) |
Elveţia |
8,544,527 |
41,998 |
302.3 |
26.1 |
3 (3) |
Luxemburg |
626,108 |
34,119 |
245.6 |
64.2 |
4 (4) |
Islanda |
364,134 |
28,155 |
202.6 |
158.3 |
5 (5) |
Norvegia |
5,367,580 |
25,699 |
185.0 |
163.2 |
6 (6) |
Danemarca |
5,822,763 |
25,176 |
181.2 |
68.9 |
7 (7) |
Austria |
8,858,775 |
23,585 |
169.7 |
60.8 |
8 (8) |
Germania |
83,019,213 |
22,388 |
161.1 |
77.6 |
9 (12) |
Irlanda |
4,904,240 |
21,030 |
151.4 |
77.2 |
10 (10) |
Suedia |
10,327,589 |
20,882 |
150.3 |
37.1 |
|
Europa (total) |
678,118,773 |
13,894 |
100.0 |
100.0 |
source: ©GfK Purchasing Power Europe 2020 * indicele pe locuitor: media europeană = 100
rata de schimb pentru țările care nu fac parte din euro: prognoza 2020 a Comisiei Europene din 6 mai 2020
Toate celelalte țări din Top zece au, de asemenea, o putere de cumpărare per capita semnificativ peste medie – cu cel puțin 50% mai mare decât media europeană. Irlanda se clasează în top zece anul acesta cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 21.030 EUR, plasându-se pe locul nouă și eliminând Finlanda din top zece.
Șaisprezece dintre țările examinate în cadrul studiuui au o putere de cumpărare per capita peste medie, în timp ce douăzeci și șase scad sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 1.703 EUR.
Markus Frank, expert în domeniul soluțiilor de Geomarketing GfK, comentează: „GfK Purchasing Power Europe este un punct de referință recunoscut pe piață pentru calcularea potențialului consumatorului și arată distribuția regională a venitului disponibilă atât la nivel de țări, precum și la nivel de orașe într-o țară. În mijlocul pandemiei de coronavirus, este important să fie cunoscută puterea de cumpărare până la nivel regional, pentru a putea participa la optimizarea utilizării resurselor. Puterea de cumpărare este un reper important pentru puterea economică a unei regiuni și ajută companiile în lunarea deciziilor de afaceri în marketing, managementul vânzărilor, precum și în planificare și evaluarea performanțelor.”
Indexul de Impact Corona reflectă efectul COVID-19 asupra țărilor europene
Prin Indexul de Impact Corona, GfK a calculat măsura în care au suferit țările europene ca urmare a efectelor COVID-19. Indexul de Impact Corona arată diferențele în ceea ce privește pierderea prosperității în rândul gospodăriilor private ca urmare a crizei coronavirusului, facilitând astfel comparațiile naționale și regionale din Europa.
În top zece tări din perspectiva puterii de cumpărare, Liechtenstein și Elveția ocupă pozițiile cu cel mai mare venit net disponibil pe cap de locuitor din Europa. De asemenea, acestea sunt cele două țări care au suferit cel mai puțin ca urmare a crizei. Impactul coronavirusului în Liechtenstein este cu aproximativ 85% sub media europeană, în timp ce în Elveția este cu aproximativ 74% sub media europeană.
În Islanda și Norvegia, tări care ocupă locurile patru și a cinci în clasamentul puterii de cumpărare, Indexul de Impact Corona este cu 58, respectiv, 63% mai mare în comparație cu media europeană.
Ambele țări au fost grav afectate de pandemia de coronavirus, unul dintre motive fiind devalorizarea monedelor naționale față de euro. Ultimul loc dintre cele 42 de țări din clasament este deținut de Turcia, unde Indexul de Impact Corona este de peste 2,8 ori mai mare decât media europeană.
„Criza generata de coronavirus a avut un efect semnificativ asupra venitului net disponibil al gospodăriei”, explică expertul GfK Markus Frank. „Cu toate acestea, există diferențe regionale. Prin urmare, Indexul de Impact Corona oferă companiilor date utile care ilustrează „decalajul prognozat”, cu alte cuvinte decalajul dintre trendul de creștere a venitul disponibil al gospodăriilor private înainte de izbucnirea COVID-19 în Europa și noua putere de cumpărare așteptată conform prognozei pentru anul 2020. Aceste date permit identificarea regiunilor care au suferit cel mai mult ca urmare a crizei și a celor care au suferit mai puțin.”
Comparatie între țările si regiunile selectate
Mai jos este prezentată o analiză a distribuției puterii de cumpărare în Italia, Spania, Republica Cehă, Polonia și Ungaria. Comparația acestor țări oferă informații despre distribuția regională a potențialului de cumpărare în țările respective.
Locul în 2020 (anul anterior) |
Țara |
Număr de locuitori |
2020 puterea de cumpărare per capita |
Indexul puterea de cumpărare Europa * |
Indexul de Impact Corona în Europa * |
16 (16) |
Italia |
60,244,639 |
16,439 |
118.3 |
112.5 |
17 (17) |
Spania |
47,026,208 |
13,613 |
98.0 |
136.2 |
25 (24) |
Republica Cehă |
10,693,939 |
9,179 |
66.1 |
152.5 |
28 (29) |
Polonia |
38,382,576 |
7,143 |
51.4 |
136.8 |
30 (30) |
Ungaria |
9,769,526 |
6,871 |
49.5 |
150.3 |
source: ©GfK Purchasing Power Europe 2020 * indicele pe locuitor: media europeană = 100
rata de schimb pentru țările care nu fac parte din euro: prognoza 2020 a Comisiei Europene din 6 mai 2020
Italia: nord bogat și sud mai sărac
În Italia, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor este de 16.439 EUR. Acest lucru îi pune pe italieni cu aproximativ 18% peste media europeană și pe locul șaisprezece dintre cele 42 de țări considerate de studiul GfK.
Există o divizare semnificativă nord-sud în distribuția puterii de cumpărare între nordul bogat al Italiei și sudul mai sărac. Toate provinciile din primele zece sunt situate în nordul Italiei.
Provincia Milano rămâne în fruntea clasamentului. Zona din jurul metropolei modei are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 23.507 euro, care este cu 43% peste media națională și cu peste 69% peste media europeană. Noua intrată în top zece este provincia Firenze, care ocupă locul zece și scoate provincia Valle d’Aosta / Vallee d’Aoste din top zece. Provinciile Monza e della Brianza și Genova trec pe locul cinci și opt în clasament.
Top 10 provinces in Italy
Loc (din 109) |
Provincie |
Nr de locuitori |
puterea de cumpărare per capita |
index national * |
index european * |
1 | Milano |
3,279,945 |
23,507 |
143.0 |
169.2 |
2 | Bolzano/Bozen |
532,080 |
22,446 |
136.5 |
161.6 |
3 | Bologna |
1,017,807 |
21,987 |
133.8 |
158.2 |
4 | Trieste |
233,276 |
20,936 |
127.4 |
150.7 |
5 |
878,266 |
20,849 |
126.8 |
150.1 |
|
6 | Lecco |
337,087 |
20,844 |
126.8 |
150.0 |
7 | Parma |
453,930 |
20,813 |
126.6 |
149.8 |
8 | Genova |
835,829 |
20,636 |
125.5 |
148.5 |
9 | Modena |
707,292 |
20,118 |
122.4 |
144.8 |
10 | Firenze |
1,004,298 |
19,839 |
120.7 |
142.8 |
source: ©GfK Purchasing Power Italy 2020 * index: valoare per locuitor / medie = 100
Cele zece provincii cele mai puțin bogate se află toate în sudul Italiei. Pe ultimul loc este Crotone, provincie situată în sudul țării. Locuitorii din această provincie au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 9.119 euro, ceea ce reprezintă cu aproximativ 45% mai puțin decât media națională și cu aproximativ 34% mai puțin decât media europeană.
Spania: Singur în mijlocul terenului
Spania are o putere de cumpărare pe cap de locuitor în 2020 de 13.613 EUR, ceea ce o plasează cu doar 2% sub media europeană. Nicio altă țară europeană nu se apropie de această valoare – Italia este cu peste 18% peste media europeană, în timp ce Slovenia este cu puțin sub 15% sub media europeană. Acest lucru o poziționează pe Spania ca singur jucator în zona de medie europena.
În clasamentul provinciilor spaniole, Araba / Alava, cea mai sudică dintre cele trei provincii ale Comunității Autonome Basche, ocupă din nou primul loc. Locuitorii din această provincie au 17.620€ puterea de cumpărare pe cap de locuitor, ceea ce este cu peste 29% peste media națională. Au existat, de asemenea, câteva modificări în top zece regiuni din acest an.
Bizkaia și Barcelona au schimbat locurile patru și cinci. Noutăți în top zece din acest an sunt provinciile Zaragoza, Burgos și Asturias pe locurile de la șapte la nouă, înlocuind regiunile Tarragona, Lleida și Girona care erau incluse in topul primelor zece provincii de anul trecut.
Top 10 provincii in Spania
Loc (din 54) | Provincie |
Nr de locuitori |
puterea de cumpărare per capita |
index national * |
index european * |
1 | Araba/Alava |
331,549 |
17,620 |
129.4 |
126.8 |
2 | Gipuzkoa |
723,576 |
17,258 |
126.8 |
124.2 |
3 | Madrid |
6,663,394 |
17,148 |
126.0 |
123.4 |
4 | Bizkaia |
1,152,651 |
16,498 |
121.2 |
118.7 |
5 | Barcelona |
5,664,579 |
16,089 |
118.2 |
115.8 |
6 | Navarra |
654,214 |
15,728 |
115.5 |
113.2 |
7 | Zaragoza |
964,693 |
15,285 |
112.3 |
110.0 |
8 | Burgos |
356,958 |
15,263 |
112.1 |
109.9 |
9 | Asturias |
1,022,800 |
14,705 |
108.0 |
105.8 |
10 | Huesca |
220,461 |
14,642 |
107.6 |
105.4 |
source: ©GfK Purchasing Power Italy 2020 * index: valoare per locuitor / medie = 100
Provinciile cel mai puțin bogate din Spania sunt situate în partea de sud-vest a țării. Provincia andaluză Cadiz a ocupat ultimul loc în clasament în anii precedenți, anul acesta se ridică pe locul doi.
Pe ultimul locul în clasamentul din acest an este cea mai mare provincie din Spania, Badajoz, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 9.975 euro, care este cu aproximativ 27% sub media națională.
Republica Cehă: Cea mai mare putere de cumpărare în și în jurul celor mai mari orașe ale țării
Republica Cehă are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 9.179 EUR, valoare care o plasează cu aproape 34% sub media europeană și se află pe locul douăzeci și cinci în rândul celor 42 de țări din studiu.
Regiunea capitalei, Praga, este din nou în fruntea clasamentului puterii de cumpărare.
Locuitorii din acest district au 11.961 € pe cap de locuitor disponibili pentru cheltuieli și economii, care este cu peste 30% peste media națională. Cu toate acestea, puterea de cumpărare a locuitorilor din Praga este încă cu aproape 14% sub media europeană. Cele două districte limitrofe Praha-zapad și Praha-vychod au, de asemenea, o putere de cumpărare peste medie, la fel ca al doilea oraș ca mărime al Republicii Cehe, Brno-mesto.
Top 10 districte (okresy) în Republica Cehă
Loc (din 77) |
District |
Nr de Locuitori |
Puterea de Cumparare pe locuitor |
index national * |
index European * |
1 | Prague |
1,324,277 |
11,961 |
130.3 |
86.1 |
2 | Praha-zapad |
149,338 |
10,267 |
111.8 |
73.9 |
3 | Brno-mesto |
381,346 |
10,135 |
110.4 |
72.9 |
4 | Praha-vychod |
185,178 |
10,074 |
109.7 |
72.5 |
5 | Plzen-mesto |
194,280 |
9,718 |
105.9 |
69.9 |
6 | Mlada Boleslav |
130,365 |
9,574 |
104.3 |
68.9 |
7 | Beroun |
95,058 |
9,445 |
102.9 |
68.0 |
8 | Hradec Kralove |
164,283 |
9,420 |
102.6 |
67.8 |
9 | Benesov |
99,414 |
9,404 |
102.4 |
67.7 |
10 | Kladno |
166,483 |
9,328 |
101.6 |
67.1 |
source: ©GfK Purchasing Power Italy 2020 * index: valoare per locuitor / medie = 100
Au fost câteva schimbări în top zece anul acesta, Brno-mesto și Praha-vychod schimbând locurile trei și patru, iar Beroun, Hradec Kralove și Benesov schimbă de asemenea locurile în clasament. O nouă intrare în acest an este districtul Kladno, care ocupă ultimul loc în top zece, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 9.328 EUR. Pe ultimul loc al clasamentul este Jesenik din Moravia de Nord, regiune situată la granița cu Polonia.
Locuitorii districtului au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 7.597 EUR, ceea ce reprezintă aproape 83% din media națională și aproximativ 55% din media europeană.
Polonia: contrast puternic între bogați și săraci
Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor în Polonia în 2020 este de 7.143 euro, cu 49% sub media europeană, si plasează Polonia pe locul douăzeci și opt în clasamentul european.
In Polonia găsim o diferență notabilă între bogați și săraci în ceea ce privește distribuția puterii de cumpărare în cele 380 de districte ale țării. Doar 17 districte au o putere de cumpărare pe cap de locuitor care este cu cel puțin 20% mai mare decât media națională. În schimb, 106 districte sunt cu cel puțin 20% sub media națională. Cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 12.120 EUR, districtul capitalei Varșovia ocupă primul loc. Locuitorii din districtul capitalei au cu aproape 70% mai mulți bani pentru achiziții și economii în comparație cu media națională.
La celălalt capăt al clasamentului se află Szydlowiecki, unde puterea de cumpărare pe cap de locuitor este de doar 4.721 EUR, reprezentând aproape 66% din media poloneză și 34% din media europeană. Locuitorii din Varșovia au o putere de aproape 2,6 ori mai mare în comparație cu locuitorii din districtul Szydlowiecki.
Top 10 districte (powiaty) în Poland
Loc (din 380) |
District |
Nr de Locuitori |
Puterea de Cumparare pe locuitor |
index national * |
index European * |
1 | Warszawa |
1,790,658 |
12,120 |
169.7 |
87.2 |
2 | Sopot |
35,719 |
10,693 |
149.7 |
77.0 |
3 | Poznan |
534,813 |
10,081 |
141.1 |
72.6 |
4 | Wroclaw |
642,869 |
9,892 |
138.5 |
71.2 |
5 | Katowice |
292,774 |
9,715 |
136.0 |
69.9 |
6 | Piaseczynski |
188,281 |
9,565 |
133.9 |
68.8 |
7 | Warszawski Zachodni |
118,613 |
9,346 |
130.9 |
67.3 |
8 | Krakow |
779,115 |
9,195 |
128.7 |
66.2 |
9 | Bielsko-Biala |
170,663 |
9,139 |
127.9 |
65.8 |
10 | Gliwice |
178,603 |
9,111 |
127.6 |
65.6 |
source: ©GfK Purchasing Power Italy 2020 * index: valoare per locuitor / medie = 100
În acest an s-au înregistrat puține schimbări în primele locuri ale clasamentului puterii de cumpărare. Districtele Cracovia și Bielsko-Biala schimbă locurile opt și nouă. Gliwice se situează în top zece, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 9111 EUR, plasându-se pe locul zece și eliminând din top districtul Tychi.
Ungaria: puterea de cumpărare cea mai mare în jurul capitalei și către granița cu Austria
Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor a Ungariei este de 6.871 EUR, ceea ce reprezintă puțin mai puțin de jumătate din media europeană. Ca atare, Ungaria este pe locul 30.
Luând în considerare cele 20 de județe ale Ungariei, este clar că zonele cu cea mai mare putere de cumpărare au reușit să își păstreze locul în clasament. Județul capitală Budapesta continuă să conducă clasamentul cu o marjă semnificativă.
Cu 8.627 EUR pe cap de locuitor, locuitorii din Budapesta au puteres de cumpărare cu aproape 26% mai mare decât media națională, dar totuși cu aproape 38% mai mică decât media europeană.
Cinci dintre cele 20 de județe ale Ungariei au o putere de cumpărare peste medie. Toate aceste județe sunt situate în și în jurul capitalei Budapestei și către granița cu Austria. În schimb, trei sferturi din județele Ungariei au o putere de cumpărare sub medie. Ultimul loc este pentru Szabolcs-Szatmar-Bereg, ai cărui locuitori au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 5.392 EUR, ceea ce reprezintă mai puțin de 79% din media națională și aproximativ 39% din media europeană.
Top 10 județe (megyek) în Ungaria
Loc (din 20) |
Judet |
Nr de Locuitori |
Puterea de Cumparare pe locuitor |
index national * |
index European * |
1 | Budapest |
1,750,216 |
8,627 |
125.6 |
62.1 |
2 | Fejer |
418,603 |
7,590 |
110.5 |
54.6 |
3 | Komarom-Esztergom |
300,995 |
7,459 |
108.6 |
53.7 |
4 | Pest |
1,297,102 |
7,130 |
103.8 |
51.3 |
5 | Veszprem |
341,157 |
7,061 |
102.8 |
50.8 |
6 | Vas |
254,137 |
6,808 |
99.1 |
49.0 |
7 | Gyor-Moson-Sopron |
473,141 |
6,631 |
96.5 |
47.7 |
8 | Heves |
293,421 |
6,599 |
96.0 |
47.5 |
9 | Tolna |
215,514 |
6,551 |
95.3 |
47.2 |
10 | Csongrad |
398,332 |
6,439 |
93.7 |
46.3 |
source: ©GfK Purchasing Power Hungary 2020 * index: valoare per locuitor / medie = 100
România: Capitala are de departe cea mai mare putere de cumpărare
România este pe locul treizeci și unu în clasamentul european, chiar sub Ungaria, cu aproximativ 60% sub media europeană.
La fel ca Polonia, România are un decalaj foarte mare între bogați și săraci. Capitala, București, conduce clasamentul cu o diferență semnificativă. Locuitorii din capitală au puterea de cumpărare cu peste 81% mai mare în comparație cu media națională.
Bucureștenii au veniturile pentru cheltuieli și economii de trei ori mai mari în comparație cu locuitorilor din județul cu cea mai mică putere de cumpărare, Vaslui.
Județele Arad, Arges și Prahova cresc fiecare cu un loc în top zece din perspectiva puterii de cumpărare, ocupând pozițiile de la șapte la nouă, în timp ce Hunedoara iese din top în acest an. Pe locul al zecelea este judetul Alba.
Pentru România datele cu privire la puterea de cumpărare sunt disponibile cu detaliere până la nivel de oraș pentru fiecare dintre urmatoarele categorii: produse alimentare, băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice, produse din tutun, produse de sănătate și igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte și produse din piele, mobilier, produse de uz casnic, sticlă, porțelan; electrocasnice, electronice de larg consum, IT&C, foto, ceasuri și bijuterii, cărți și rechizite, echipamente sportive, hobby-uri și recreere, articole pentru renovarea locuinței.
Despre studiu
Studiul „GfK Purchasing Power Europe 2020” este disponibil pentru 42 de țări europene cu granularitate până la nivel de municipalități și coduri poștale, cu detaliere a datelor despre locuitori și gospodării, precum și hărți digitale.
Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor și contribuțiilor caritabile și incluzând orice beneficiu de stat primit. Studiul indică nivelurile de putere de cumpărare per persoană, pe an, în euro și ca indice (index).
Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflația.
Calculele se efectuează pe baza veniturilor și câștigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de institutele economice.
În cazurile în care există diferite scenarii de la institutele de cercetare economică, este selectat întotdeauna scenariul mediu pentru calculul indicatorilor GfK Purchasing Power 2020, care presupune o recuperare târzie în anul viitor generată de disponibilitatea tratamentelor medicale eficiente pentru coronavirus la mijlocul anului 2021.
Puterea de cumpărare a consumatorilor acoperă cheltuielile legate de alimentație, transport, utilități, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurare, precum și alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihnă, mobilitatea și achizițiile consumatorilor.
Anul acesta, GfK lansează, de asemenea, Indexul de Impact Corona, care arată diferențele dintre venitul net disponibil pierdut din cauza crizei de coronavirus la nivel național și regional. Calculele se efectuează pe baza celor mai recente informații și previziuni privind venitul net al gospodăriei, cheltuielile de consum ale gospodăriilor private și modificările produsului intern brut.
Aceste valori sunt evaluate luând în considerare și prognozele disponibile înainte de COVID-19. Abaterea rezultată este urmărită si relfectă efectele crizei provocate de coronavirus. Modificările cursului de schimb sunt, de asemenea, incluse în calcul.
Datele despre structura industriei din regiuni împreună cu valorile cu privire la munca cu program redus și șomajul de la începutul pandemiei sunt utilizate în scopul calculării Indexului de Impact Corona la nivel regional. Șomajul și programul redus de munca pot ilustra impactul asupra puterii de cumpărare a populației.