- Circa 68-69% dintre români se declară pesimiști cu privire la situația actuală a țării, o creștere de 10% față de mijlocul anului 2024
- Corupția este percepută drept principala problemă a țării (60%), devansând inflația și taxele
- 29% dintre români sunt îngrijorați de posibilitatea unui război, o creștere de 10% față de începutul anului, amplificată de retorica naționalistă
- Votanții lui Călin Georgescu au cel mai ridicat nivel de încredere în Biserică, comparativ cu alte instituții, în timp ce susținătorii Elenei Lasconi sprijină mai degrabă valorile democratice și europene
- Doar 18% dintre români consideră că situaţia financiară a familiei lor s-a îmbunătăţit faţă de anul trecut
România parcurge una dintre cele mai volatile perioade ale ultimilor ani, atât din punct de vedere politic, cât şi social. Într-un context marcat de alegeri parlamentare fără o majoritate clară, anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale şi suspiciuni de interferenţe externe, consumatorul şi votantul român îşi pierde reperele şi încrederea în instituţii.
Un nou studiu, realizat de agenția independentă de cercetare a pieței MKOR în perioada 4-7 decembrie 2024 pe un eşantion de 1100 de respondenţi (nivel încredere 95%, marjă de eroare ±3%), dezvăluie o societate polarizată, marcată de pesimism, izolaţionism (suveranism) şi căutarea unor soluţii radicale la problemele curente.
Pesimism în creştere, încredere în scădere
Circa 68-69% dintre români se declară pesimişti cu privire la situaţia actuală a ţării, în creştere cu 10% faţă de mijlocul anului. Instabilitatea politică, lipsa unei majorităţi parlamentare coerente şi anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale au accentuat neîncrederea în partide, Parlament şi Guvern. Parlamentul înregistrează o uşoară creştere a încrederii faţă de anul trecut, însă nivelul rămâne scăzut, în timp ce partidele şi Guvernul rămân la cote minime de credibilitate.
Corupţia se afirmă ca principala problemă a ţării (60%), devansând preocupările legate de inflaţie şi taxe, care, deşi rămân ridicate, încep să fie percepute drept parte din „normalul” cotidian. În paralel, incertitudinea privind viitorul, potenţialele tensiuni externe şi retorica naţionalistă a unor candidaţi au condus la creşterea cu 10% a îngrijorării legate de război, ajungând la 29%.
Profilul votantului: Călin Georgescu vs. Elena Lasconi
Datele arată diferenţe semnificative între votanţii celor doi candidaţi calificaţi iniţial în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Dacă Elena Lasconi, candidata USR, a atras susţinători din segmente sociale cu un nivel de încredere relativ mai ridicat în valorile europene şi democratice, Călin Georgescu a reuşit să mobilizeze mai ales categorii vulnerabile.
În cazul Elenei Lasconi, publicul care ar fi optat să o voteze în turul al doilea tinde să fie din mediul urban, cu studii superioare, cu venituri uşor mai ridicate şi cu o înclinaţie mai mare spre transparenţă, competenţă şi soluţii democratice. Deşi şi aceşti alegători sunt sceptici cu privire la clasa politică, ei manifestă o deschidere mai mare faţă de parcursul european al ţării şi o respingere a discursurilor izolaţioniste sau extremiste.
De cealaltă parte, votanţii lui Călin Georgescu:
- Predomină segmente vulnerabile, cu studii medii sau elementare, venituri mici (sub 3000 de lei) şi provenind din regiuni mai sărace (Sud, Sud-Est, Nord-Est).
- Mulţi dintre aceşti susţinători sunt inactivi pe piaţa muncii (pensionari, persoane asistate social, elevi/studenţi) şi resimt în mod acut lipsa de oportunităţi.
- Manifestă un grad crescut de pesimism faţă de situaţia curentă, însă paradoxal, sunt puţin mai optimişti privind viitorul decât votanţii contracandidatei. Aceştia aspiră la o resetare profundă a sistemului politic (38% dintre ei menţionează explicit acest motiv) şi îl percep pe Georgescu drept un lider cu experienţă şi competenţă (27%).
- În absenţa încrederii în instituţii – partide, Guvern, Parlament, justiţie, administraţie publică, companii private, presă, bănci sau chiar alţi oameni – votanţii lui Georgescu se remarcă printr-un nivel substanţial mai ridicat de încredere în Biserică. Este practic singura instituţie în care aceştia cred cu adevărat, chiar mai mult decât în alţi oameni, indicând o orientare spre valorile tradiţionale ca ultim refugiu în faţa unui peisaj instituţional perceput ca fiind corupt, ineficient şi ostil.
Percepţia economică şi nivelul de informare
Din punct de vedere economic, numai 18% dintre români consideră că situaţia financiară a familiei lor s-a îmbunătăţit faţă de anul trecut, o cifră uşor peste 15% din Q4 2023, dar sub 27% din vară.
Deşi situaţia rămâne dificilă, unii respondenţi spun că pot începe să economisească sau să achiziţioneze produse mai dorite, iar numărul celor care îşi acoperă doar cheltuielile de bază scade uşor. Românii par să se fi obişnuit cu inflaţia, iar percepţia privind taxele şi impozitele este mai puţin alarmantă decât în anii precedenţi.
Totuşi, nivelul de cunoaştere a progreselor economice ale României după aderarea la UE rămâne redus, în special în rândul votanţilor lui Călin Georgescu. Doar 1 din 5 dintre aceştia cunoaşte afirmaţii-cheie precum:
- Creşterea salariului mediu de la sub 100 EUR în 2000 la 1050 EUR în prezent, un nivel comparabil cu Ungaria şi Grecia.
Beneficiul a peste 40 de miliarde de euro din fonduri europene, care au contribuit la crearea de locuri de muncă, infrastructură, educaţie şi sănătate. - Dublarea puterii de cumpărare în termeni reali, ajustată cu inflaţia, reflectând o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai.
Scopul cercetării a fost, printre altele, să crească gradul de conştientizare în rândul votanţilor nehotărâţi asupra bunăstării aduse de integrarea în UE şi de valorile democratice.
Comunicarea acestor date este esenţială pentru a contrabalansa discursurile izolaţioniste şi a oferi un context mai echilibrat asupra evoluţiei economice şi sociale a României.
Avertisment privind deriva izolaţionistă
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, atrage atenţia asupra riscurilor: „Creşterea susţinerii pentru candidaţi cu un discurs izolaţionist şi extrem pare să fie strâns legată de lipsa de încredere în instituţii. Când valorile democratice sunt puse sub semnul întrebării, iar partidele şi guvernarea sunt privite cu suspiciune, alegătorii, în special cei mai vulnerabili, pot fi uşor atraşi de mesaje radicale. Pe termen lung, această direcţie poate submina dezvoltarea României, atât pe plan intern, cât şi în relaţia cu Uniunea Europeană.”
Context şi metodologie
Cercetarea a fost efectuată de agenția independentă de cercetare a pieței MKOR, în perioada 4-7 decembrie 2024, în zile cheie pentru pregătirea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, surprinzând sentimentul public chiar în timp ce tensiunile au fost la cote maxime, inclusiv odată cu anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale.
Studiul a fost derulat pe un eşantion de 1100 de respondenţi, reprezentativ la nivel naţional (nivel încredere 95%, marjă de eroare ±3%). Datele au fost colectate prin metoda CAWI, interpretând percepţiile respondenţilor în lumina contextului politic şi social actual.
Concluzii
Într-o perioadă de tranziţie politică şi socială, România se confruntă cu un amestec de pesimism, retorică izolaţionistă (suveranistă) şi incertitudine economică. Încrederea scăzută în instituţii, polarizarea socială, precum şi nivelul redus de informare cu privire la evoluţiile economice şi sociale reale îndeamnă la precauţie.
Capacitatea societăţii şi a clasei politice de a recâştiga încrederea publică, de a promova valorile democratice şi parcursul european, precum şi de a comunica mai eficient progresele obţinute, va fi decisivă pentru asigurarea unui parcurs stabil şi prosper al României.
Pentru informații detaliate, vă invităm să accesați cercetarea completă aici: https://mkor.ro/studii/alegeri-romania-2024/
