pentru copiii lor, dar testele evidentiaza un decalaj de competenta
Aproape nouă din zece cetățeni ai UE cred că este foarte utilă capacitatea de a vorbi limbi străine și 98% spun că stăpânirea limbilor străine va fi benefică pentru viitorul copiilor lor, arată un nou sondaj de opinie Eurobarometru privind atitudinea cetățenilor UE față de multilingvism și învățarea limbilor străine.
Cu toate acestea, un studiu separat al Comisiei Europene, prima anchetă europeană privind competențele lingvistice, scoate în evidență faptul că există un decalaj între aspirații și realitate în ceea ce privește capacitatea de a vorbi o limbă străină în practică: testele efectuate în rândul elevilor adolescenți din 14 țări europene arată că doar 42% sunt competenți în prima lor limbă străină și doar 25% în cea de-a doua. O proporție semnificativă, 14% în cazul primei limbi străine și 20% în cazul celei de-a doua, nu ating nici măcar nivelul de „utilizator de bază”.
Androulla Vassiliou, comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, a declarat: „Acest sondaj Eurobarometru arată că oamenii pun mare preț pe multilingvism și învățarea limbilor străine și ar trebui să ne bucurăm pentru asta, dar trebuie, în același timp, să progresăm în îmbunătățirea predării și învățării limbilor străine. Capacitatea de a comunica într-o limbă străină îți lărgește orizontul și deschide căi; ea sporește capacitatea de ocupare a unui loc de muncă și, în cazul întreprinderilor, poate deschide noi oportunități în cadrul pieței unice.”
La zece ani de la Declarația de la Barcelona din 2002 a șefilor de stat și de guvern, care au pledat pentru predarea a cel puțin două limbi străine de la o vârstă foarte fragedă, europenii sunt în mare măsură conștienți de avantajele multilingvismului. Aproape trei sferturi (72%) sunt de acord cu acest obiectiv și 77% consideră că acesta ar trebui să constituie o prioritate politică. Mai mult de jumătate din europeni (53%) folosesc limbi străine la locul de muncă și 45% consideră că au obținut un loc de muncă mai bun în propria țară datorită competențelor lingvistice.
Cu toate acestea, numărul europenilor care spun că pot comunica într-o limbă străină a scăzut ușor, de la 56% la 54%. Aceasta se datorează, în parte, și faptului că rusa și germana nu mai sunt obligatorii în cadrul programelor școlare din țările din Europa centrală și de est.
Proporția de elevi competenți în prima lor limbă străină variază de la 82% în Malta și Suedia (atunci când engleza este prima limbă străină) și până la 14% în Franța (pentru cei care învață limba engleză) și 9% în Anglia (pentru cei care învață limba franceză). Una dintre cele mai importante schimbări începând cu anul 2005 este că Internetul a încurajat persoanele să își extindă competențele de lectură și ascultare „pasivă” în limbi străine. Numărul de europeni care folosesc în mod regulat limbi străine pe internet, prin intermediul rețelelor sociale, de exemplu, a crescut cu 10 puncte procentuale, de la 26% la 36%.
Etapele următoare
Comisia Europeană dorește să intensifice sprijinul pentru învățarea limbilor străine prin noul program „Erasmus pentru toți” (IP/11/1398). Învățarea limbilor străine este unul dintre cele șase obiective specifice și Comisia plănuiește să stimuleze finanțarea cursurilor de limbi străine pentru persoanele care doresc să studieze, să se formeze sau să facă voluntariat în străinătate. Comisia va propune până la sfârșitul anului 2012 o referință europeană privind competențele lingvistice, care va măsura progresul statelor membre în îmbunătățirea învățării și predării limbilor străine.
Rezultatele sondajului Eurobarometru privind „Europenii și limbile lor” și ale anchetei europene privind competențele lingvistice vor fi discutate în cadrul unei conferințe internaționale la Limassol (Cipru), care va coincide cu următoarea Zi europeană a limbilor (26 septembrie).
Context
Consiliul European de la Barcelona, din 2002, a lansat un apel la acțiune pentru „îmbunătățirea stăpânirii competențelor de bază, în special prin predarea a cel puțin două limbi străine începând de la o vârstă foarte fragedă” și pentru „stabilirea un indicator al competenței lingvistice”.
Sondajul Eurobarometru special (386) privind europenii și limbile lor s-a realizat în primăvara anului 2012. S-au realizat interviuri față în față cu aproximativ 27 000 de persoane, în limba lor maternă. Toate cele 27 de state membre au fost incluse, iar participanții au reprezentat diferite grupuri sociale și demografice.
Limba maternă vorbită cel mai frecvent este germana (16%), urmată de italiană și engleză (13% fiecare), franceză (12%), apoi spaniolă și polonă (8% fiecare).
Țările care prezintă cele mai importante creșteri ale proporției respondenților care declară că pot să vorbească cel puțin o limbă străină suficient de bine pentru a purta o conversație, în comparație cu datele din sondajul Eurobarometru din 2005, sunt Austria (+16 puncte procentuale, până la 78%), Finlanda (+6 puncte, 75%) și Irlanda (+6 puncte, 40%).
În schimb, proporția celor capabili să vorbească cel puțin o limbă străină a scăzut mai ales în Slovacia (-17 puncte procentuale, 80%), Republica Cehă (-12 puncte, 49%), Bulgaria (-11 puncte, 48%), Polonia (-7 puncte, 50%) și Ungaria (-7 puncte, 35%). În aceste țări, tendința din 2005 a fost de scădere a proporțiilor celor capabili să vorbească limbi străine precum rusa sau germana.
Primele cinci limbi străine cele mai vorbite rămân engleza (38%), franceza (12%), germana (11%), spaniola (7%) și rusa (5%).
La nivel național, engleza este cea mai răspândită limbă străină în 19 dintre cele 25 de state membre în care nu este limbă oficială (respectiv, cu excepția UK și Irlanda).
Pentru prima dată, s-au explorat și atitudinile față de rolul traducerilor în materie de sănătate și de siguranță, educație, căutarea unui loc de muncă, informare și activități de agrement, precum filme și lectură. Sondajele Eurobarometru anterioare privind limbile străine s-au realizat pentru Comisie în 2001 și 2005.
Ancheta europeană privind competențele lingvistice s-a realizat în primăvara anului 2011 și rezultatele se publică după o analiză detaliată. Aceasta a testat aproximativ 54 000 de elevi din 14 țări și 16 sisteme educaționale (cele trei comunități lingvistice din Belgia, Bulgaria, Croația, Anglia, Estonia, Franța, Grecia, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia). Evaluarea oferă date comparabile cu privire la nivelul competențelor lingvistice ale elevilor cu vârste cuprinse între 14 și 15 ani. În fiecare țară, testele au măsurat capacitățile de citire, ascultare și scriere în două din cele cinci limbi oficiale ale UE cele mai predate: engleza, franceza, germana, italiana și spaniola. În plus, pe baza chestionarelor completate de elevi, precum și de aproximativ 5 000 de profesori de limbi străine și 2 250 de directori de școli, evaluarea identifică legătura strânsă între capacitatea de învățare a limbilor străine și un sentiment de motivație, legat, la rândul său, de situația din familii, de educație și de societate, în general.
Persoane de contact:
Dennis Abbott (+32 2 295 92 58); Twitter: @DennisAbbott
Dina Avraam (+32 2 295 96 67)
Pagini Utile
● Eurobarometru special 386 „Europenii și limbile lor”
● Pentru alte studii eurobarometru accesaţi:
//ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb_special_en.htm
● Eurobarometru rezumat
● Fișe naționale
● European Survey on Language Competences project
● European Survey on Language Competences: Final report
● European Survey on Language Competences: Executive summary
● Comisia Europeană: Educație și formare
● Pagina de internet a Androullei Vassiliou
● Urmăriți-o pe Androulla Vassiliou pe Twitter @VassiliouEU
