ISSpresso, primul espressor pe bază de capsule folosit în spațiu, produs de Argotec și Lavazza în colaborare cu Agenția Spațială Italiană, spune bun venit echipei VITA.
Torino – Fără espresso, nu există viață în spațiu. Astfel, cafeaua devine protagonista misiunii spațiale VITA (VITA în italiană înseamnă viață, dar este și un acronim pentru ”Vitalitate, Inovație, Tehnologie, Abilitate”), care l-a adus pe astronautul Paolo Nespoli și pe colegii săi din misiune pe Stația Spațială Internațională (ISS).
Odată ajunși în spațiu, astronauții au fost întâmpinați cu un produs 100% italian: primul espressor pe bază de capsule folosit în spațiu, ISSpresso, creat de Argotec și Lavazza printr-un parteneriat public-privat cu Stația Spațială Internațională.
ISSpresso a fost instalat pe Staţia Spaţială Internaţională pe 3 mai 2015 în timpul misiunii Futura, lucru care i-a permis astronautei italiene Samantha Cristoforetti să bea primul espresso 100% italian în spațiu.
Parteneriatul cu Agenția Spațială Italiană, care a coordonat experimentul, a făcut posibil transportul espressor-ului către Stația Spațială Internațională și apoi, printr-o colaborare cu NASA, agenția a reușit să asigure poziția permanentă a ISSpresso în spațiu.
Din rândul astronauților de la Agenția Spațială Europeană, Samantha Cristoforetti i-a predat ștafeta lui Paolo Nespoli, un astronaut aflat în a treia lui misiune spațială. În ultimele luni, Paolo a aflat toate secretele lui ISSpresso la centrul de cercetare și dezvoltare Argotec din Torino. Astronautul nu doar că a aflat aspectele tehnice ale aparatului, dar știe și cum să le pună în practică.
”Suntem mai mult decât mândri că putem să ducem artizanatul italian în afara planetei Pământ pentru a doua oară, parte dintr-un proiect ambițios realizat cu ajutorul Argotec și creat pe o fundație tehnică și creativă foarte solidă”, a declarat Marco Lavazza, vicepreședintele Lavazza Grup. ”Această inițiativă reprezintă încă un pas în călătoria noastră cu destinația inovare. VITA, numele misiunii spațiale italiene, este ușor de asociat cu un alt simbol internațional al tradiției italiene, ESPRESSO. Aceasta este o nouă dovadă că am reușit să creăm rețeta perfectă din ingrediente precum pasiune, calitate și o mare dorință de a inova, ceea ce ne ajută să fim mereu înaintea tendințelor. Foarte interesant este și faptul că amestecul A Modo Mio pe care astronauții îl vor savura în spațiu este același pe care pământenii îl pot consuma acasă.”
După 27 de luni în spațiu la 400 de kilometri deasupra Pământului, aparatul ISSpresso – o adevărată minune tehnologică și inginerească – va permite unui nou astronaut italian să se bucure de un espresso artizanal perfect, la fel ca cel de-acasă, doar că în spațiu. Capsulele din spațiu păstrează aroma originală și același gust delicat și echilibrat creat de Lavazza. Ce diferă este că aici crema și cafeaua nu se întrepătrund, cum se întâmplă pe Pământ, ci sunt separate, iar ceașca tradițională pentru espresso este înlocuită de un dispozitiv special din care se poate bea cafeaua, un săculeț. ISSpresso poate face cafea în condiții extreme, de microgravitație, acolo unde principiile fluidelor diferă de cele existente pe Pământ. Chiar și așa, procesul preparării este același, simplu și practic, diferența fiind că espresso-ul din spațiu va fi savurat printr-un pai, nu sorbindu-l din ceașcă. ISSpresso respectă toate condițiile de compatibilitate impuse de NASA cu celelalte sisteme care se găsesc deja la bordul stației spațiale. Aparatul mai are o componentă inedită, una care permite liniei de distribuție a espressor-ului să fie curățată, o altă inovație tehnologică.
David Avino, Directorul General Argotec, adaugă: “Pe lângă plăcerea de a bea cafea, interacțiunea astronautului Paolo Nespoli cu ISSpresso ne va ajuta la studiul fenomenelor fizice din spațiu care nu pot fi reproduse pe Pământ. Datorită acestui sistem, am reușit să patentăm tehnologii care permit eliminarea depunerilor de cafea și apă generate de aparatele de pe Pământ, reușind să combatem risipa de apă cu până la 30%. Colaborarea cu Lavazza ne-a ajutat să rezolvăm o problemă științifică și a fost o provocare inginerească de interes internațional, reușită care ne-a dat impulsul să facem și alte experimente.”
