un volum monumental de istorie contemporana tradus la POLIROM
• De curind, in librarii poate fi gasita o istorie monumentala a Europei de dupa cel de-al doilea razboi mondial: Epoca postbelica. O istorie a Europei de dupa 1945 (in traducerea Georgianei Perlea; cu o postfata de Mircea Mihaies) • Lucrarea este semnata de Tony Judt, profesor de studii europene la New York University si director al centrului de studii Remarque Institute • Volumul anterior publicat de Tony Judt la Polirom, Romania: la fundul gramezii (2002, volum editat de Mircea Mihaies), are la baza un articol publicat de autor in The New York Review of Books, care a declansat „scandalul Tony Judt in Romania” Opera complexa si consistenta, Epoca postbelica ne arata cine sintem si cum am ajuns aici. Este o poveste depanata in umbra permanenta a razboiului. Tony Judt vorbeste despre vindecarea Europei dupa distrugerile celei de-a doua conflagratii mondiale, despre caderea comunismului si crearea Uniunii Europene, despre prabusirea imperiilor si relatiile complicate si mereu schimbatoare ale Europei cu cele doua mari puteri – URSS si SUA. Volumul constituie o analiza a istoriei politice, sociale si culturale a continentului de dupa al doilea razboi mondial ce urmareste atit evolutia de ansamblu, cit si experientele distincte care au marcat transformarile petrecute in Europa Occidentala si cea de Est.
„De la cartea lui Vladimir Tismaneanu, Stalinism For All Seasons. A Political History of Romanian Communism (University of California Press, 2003; trad. rom. Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc, Polirom, 2005), n-am mai citit cu o asemenea incintare intelectuala si senzatie a descoperirii unui continent necunoscut vreo carte de political science precum Postwar a lui Tony Judt”, afirma Mircea Mihaies.
Din perspectiva unui cititor roman, e de maxim interes felul in care un istoric strain – si inca unul de calibrul lui Tony Judt – ne percepe: „Aproape ca nu e o surpriza ca figura cea mai proeminenta a istoriei romane postbelice ni se infatiseaza a fi, si in cartea lui Tony Judt, Nicolae Ceausescu”, remarca postfatatorul traducerii romanesti. Ceilalti conducatori ai Romaniei in ultimele decenii – Gheorghiu-Dej si Ion Iliescu – beneficiaza de doar citeva mentionari trecatoare, iar Emil Constantinescu nici macar nu e pomenit.
Vorbind despre fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, Tony Judt se dovedeste acid, apreciind ca adevaratul motiv pentru care Iliescu a ajuns la conducerea Romaniei postceausiste „a fost capacitatea sa de a controla fortele armate, in special Securitatea, care au incetat rezistenta pe 27 decembrie. In afara de faptul ca a autorizat reinfiintarea partidelor politice la 3 ianuarie 1990, noul presedinte nu a facut mai nimic pentru a desfiinta institutiile vechiului regim”.
Romanii nu sint ocoliti de istoricul american, care nu se sfieste sa surprinda elemente deloc magulitoare la adresa noastra: „Romanii – ca si bulgarii, sirbii si altii care au motive solide sa creada ca «nucleul» Europei ii vede ca pe niste straini (atunci cind ii vede) – oscileaza intre afirmarea defensiva a caracteristicilor lor hipereuropene (in literatura, arhitectura, topografie etc.) si disperare, urmata de fuga in Vest. Dupa caderea comunismului, ambele tendinte au fost ilustrate din plin. In timp ce fostul premier Adrian Nastase detalia in iulie 2001 pentru cititorii jurnalului Le Monde «valoarea adaugata» pe care Romania o aduce Europei, jumatate dintre cei care incercau sa treaca ilegal granita polono-germana erau romani”, observa Judt.
Eurosceptic cu state vechi, Tony Judt incearca totusi o imagine in tonuri oarecum optimiste cu privire la istoria viitoare a Europei: „Numai istoria ne va ajuta sa ne amintim, in anii care vin, de ce trebuia cu orice pret sa se inalte o Europa anume pe crematoriile de la Auschwitz. Noua Europa, unita prin semnele si simbolurile trecutului ei teribil, este o izbinda remarcabila, dar ea ramane legata pentru totdeauna de acel trecut. Pentru ca europenii sa nu piarda aceasta veriga vitala – pentru ca trecutul Europei sa ofere mai departe Europei prezente o invatatura si un tel moral –, istoria va trebui sa fie predata de la capat fiecarei noi generatii. «Uniunea Europeana» este, poate, un raspuns dat istoriei, dar ea nu poate fi un substitut”, conchide autorul.
Fin cunoscator al operei lui Judt, Mircea Mihaies apreciaza ca „marele merit al cartii consta, in opinia mea, in faptul ca autorul reuseste sa scrie, pina la capat, o istorie, alocind fiecarui eveniment si fiecarei perioade numarul de pagini meritat”.
Epoca postbelica, formata din patru parti („Dupa razboi: 1945-1953”, „Prosperitatea si neajunsurile ei: 1953-1971”, „Actul final: 1971-1989” si „Dupa caderea comunismului: 1989-2005”) urmate de un epilog („Amintiri din casa mortilor. Eseu despre memoria europeana moderna”), a aparut in urma cu trei ani la editura William Heinemann cu titlul Postwar: A History of Europe Since 1945, fiind primita elogios de critica:
• „O carte care are ritmul unui thriller si intinderea unei enciclopedii; este o lucrare remarcabila.” (Alan Ryan , The New York Review of Books)
• „Este cea mai buna istorie a Europei din perioada de dupa razboi si e putin probabil sa fie intrecuta multi ani de-acum inainte.” (Publishers Weekly)
• „In mod sigur realizarea lui Judt nu va fi depasita curind.” (Norman Davies, The Guardian)
• „Este o carte splendida careia nici o revista nu ii poate face cronica pe care o merita. Sunt abordate cu maiestrie subiecte multiple, de la transformarile dramatice din tarile din sudul Europei pina la declinul rapid al religiei.” (Geoffrey Wheatcroft, The Spectator)
• „Judt a scris biografia detaliata a unui continent intre doua virste care incearca, dupa un trecut dezonorant, sa-si rezolve problemele si sa mearga pe drumul cel drept.” (Neal Ascherson, London Review Of Books)
• „Domnul Judt este un scriitor experimentat, evitind capcana plictiselii cu o siguranta a scrierii care este de admirat. Poate sa abordeze un subiect oarecare si sa ii prezinte aspectele importante fara a stinjeni naratiunea.” (Norman Stone, Wall Street Journal)
• „O admirabila analiza lucida a realizarilor si esecurilor Europei.” (John Gray, The Independent)
Tony Judt este profesor de studii europene la New York University si director al centrului de studii Remarque Institute (NYU). Volumele publicate au fost deosebit de apreciate in mediile academice: Past Imperfect: French Intellectuals, 1944-1956; A Grand Illusion: An Essay on Europe (1996; trad. rom. Europa iluziilor, Polirom, 2000); The Burden of Responsability: Blum, Camus, Aron, and the French Twentieth Century (1998; trad. rom. Povara responsabilitatii (Polirom, 2000). Studii consacrate spatiului central-european, dintre care cel mai cunoscut este „Redescoperirea Europei Centrale”, publicat in antologia Europa Centrala. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997).
Volumul anterior publicat de Tony Judt la Polirom, in 2002, este Romania: la fundul gramezii (2002, volum editat de Mircea Mihaies). Acesta are la baza articolul publicat de autor in revista The New York Review of Books, despre viata sociala, culturala si politica din Romania, care a declansat „scandalul Tony Judt in Romania”. Volumul aduna, cronologic, toate reactiile unor personalitati romanesti, aparute in presa, la adresa acelui articol.
{mosloadposition user10}
