Emma Healey
Editura Litera
Maud este o doamna de 82 de ani care are probleme serioase cu memoria. Uita o sumedenie de lucruri – de aceea are puse prin casa numeroase bilete („nu gati” etc.) de fata sa (Helen, 56 de ani) sau de persoanele care aveau grija de ea.
Dar Maud considera adesea ca poate face cate ceva de una singura. Niste cumparaturi (este foarte interesant descris episodul acesta – cu ea plecand cu o lista, memorand-o, repetand-o la magazin, dar plecand acasa cu altceva, convinsa/pacalita fiind de vanzator si uitandu-si lista de cumparaturi). Uneori se raneste. Alteori este aproape de a produce daune insemnate (uita aragazul deschis intr-o zi).
Sotul ei a murit de mult. Fiul a plecat. Fata o viziteaza des si are grija de ea. Dar lui Maud ii e greu. Mai ales ca nimeni nu o crede cand spune ca „Elizabeth a disparut”. Elizabeth este prietena ei cea mai buna si nu reuseste sa dea de ea.
Iar de aici incepe o adevarata aventura cu intreteseri nebanuite. Romanul este un thriller psihologic – si a primit Premiul Costa – Roman de debut. Personajul central este foarte bine creat – intreaga poveste este redata prin ochii femeii cu probleme de memorie. Maud isi face numeroase note pe biletele – tocmai pentru a nu uita cum avanseaza in cercetarea ei.
Ajunge sa streseze/terorizeze cu obsesia ei pe toata lumea: il suna pe fiul lui Elizabeth in miez de noapte; isi streseaza fata, vecinii, chiar politia ori biserica la care mergea Elizabeth.
Cititorul nu mai stie ce e adevarat si ce este plasmuire – data fiind boala lui Elizabeth. Descopera insa – intr-o redare cu numeroase amanunte, foarte vie, treptata – ca Sukey, sora lui Maud, disparuse in urma cu zeci de ani. Maud isi aduce aminte de mica investigatie facuta de ea si de tatal ei. Isi aduce aminte de Frank, sotul lui Sukey, cel care facea si anumite operatiuni ilegale si de faptul ca il suspectau. Isi aduce aminte multe trairi si, cumva, fara sa isi dea seama, disparitia lui Elizabeth devine cheie pentru a afla ce s-a intamplat cu Sukey (drama care, iata, a marcat-o pe Maud intreaga viata).
„Elizabeth a disparut” se constituie intr-o delectare pentru iubitorii genului: psihologia se imbina cu drama si cu actiunea, cu numeroasele fire specifice oricarui roman politist. Atmosfera – apasatoare adesea – este foarte bine redata, inclusiv parfumul local si cel temporal (a se vedea cu atentie descrierea primei persoane care a avut telefon pe strada, de exemplu) si in perfecta armonie cu personajele si actiunea.
