politica de multilingvism a IMM-urilor româneşti
Un sfert din companiile româneşti au pierdut afaceri cu alte state pentru că nu au avut capacităţile lingvistice necesare, a arătat un raport recent elaborat la cererea Comisiei Europene. De aceea, sunt necesare mai multe eforturi, inclusiv prin încurajarea învăţării continue la nivelul angajaţilor, dar şi prin dezvoltarea unor legături mai puternice între mediul de afaceri şi instituţiile de învăţământ. Acesta a fost principalul mesaj al Comisarului Leonard Orban la forumul special al Camerei de Comerţ Româno-Americane, care a avut loc la Bucureşti, joi, 19 aprilie.
"În loc să investească în instruirea angajaţilor în ceea ce priveşte limbile străine, IMM-urile preferă să se bazeze pe educaţia pe care o oferă sistemele de educaţie şi instruire din statele membre. Sau angajează persoane din alte state, care cunosc limbile de care aceste companii au nevoie. Însă aceasta nu va rezolva problema. Unul dintre elementele lipsă este necesitatea de a crea legături mai mari între educaţie şi mediul de afaceri. Fără cooperarea dintre cele două, este dificil să se corecteze nepotrivirea între abilităţile oamenilor şi necesităţile pieţei muncii. Mediul de afaceri trebuie să reflecteze serios la necesităţile sale strategice: ce poate face pentru a asigura necesarul de formare continuă a forţei de muncă, inclusiv din punct de vedere al învăţării limbilor străine?" a spus comisarul Orban.
Conform statisticilor, numai 1.6% dintre români continuă să înveţe după ce şi-au terminat educaţia iniţială, faţă de o ţintă privind educaţia continuă la nivelul Uniunii Europene de 12.5% în 2010. În acelaşi timp, procentul tinerilor care au părăsit şcoala devreme s-a ridicat la 20.8%, în timp ce ţinta UE pentru 2010 este de 10%. "Trebuie să ne asigurăm că sistemele de educaţie şi instruire le oferă absolvenţilor abilităţile lingvistice care să le sigure posibilitatea de a ocupa un loc de muncă oriunde în Uniune şi care să corespundă şi necesităţilor companiilor ", a mai subliniat comisarul Orban.
În ceea ce priveşte companiile româneşti, raportul realizat de CILT arată că:
§ În România, numai 31% dintre companii sunt conştiente sau recunosc valoarea economică pe care o oferă limbile pentru extinderea comerţului
§ 29% dintre IMM-urile româneşti au întâmpinat dificultăţi în relaţia cu clienţii străini datorită diferenţelor culturale
§ 78% nu au angajat vorbitori nativi care să îi suţină în comerţul extern
§ 77% dintre companiile româneşti nu au folosit agenţi locali şi/sau distribuitori care să vorbească limba pieţei pe care compania dorea să intre sau să se dezvolte
§ 23% dintre firmele româneşti au angajat traducători/interpreţi pentru comerţul exterior
§ 52% dintre firme nu şi-au adaptat site-urile web la pieţele străine
§ 88% dintre companii cred că vor avea nevoie să dobândească expertiză suplimentară în domeniul limbilor străine în următorii 3 ani
§ 41% dintre companii cred că vor avea nevoie să dobândească expertiză suplimentară în ceea ce priveşte diferitele pieţe/ţări în următorii trei ani
Raportul CILT este disponibil la //ec.europa.eu/education/policies/lang/doc/elan_final_report_en.pdf
{mosloadposition user10}
