Rezultatele Indexului Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile 2016 arată că mai multe initiative de advocacy au influenţat cu success politicile publice în anul 2016. Colaborarea cu instituţiile guvernamentale s-a îmbunătăţit într-o oarecare măsură. Deşi o serie de apariţii media au acuzat ONGurile că apără interese străine, în general, imaginea publică a acestora s-a îmbunătăţit.
Astăzi, la Bucureşti, au fost prezentate rezultatele studiului Indexul Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile 2016. Experţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor publice au dezbătut tendinţele, succesele şi obstacolele societăţii civile din România şi regiune. Studiul urmăreşte contextul general în care societatea civilă îşi desfăşoară activitatea, cu accent pe cadrul legal, capacitatea organizaţională, sustenabilitatea financiară, pe advocacy, furnizarea de servicii, pe infrastructură şi imaginea publică.
“Îmbunătăţirile indicate de raport în ultimii ai, au fost urmate de tendinţe de îngustarea spaţiului de acţiune a societăţii civile româneşti. Avem nevoie de stabilizare reală a transparenţei în relaţiile cu guvernanţii pentru a putea spune că ONG-urile şi grupurile civice pot contribui la îmbunătăţirea vieţii noastre a tuturor împlinind adevărata misiune al societăţii civile.” este de parere Ionuţ Sibian, director executiv FDSC.
În 2016, societatea civilă din România s-a concentrat cu precădere pe agenda reformatoare a guvernului tehnocrat, al cărui mandat s-a desfăşurat până la finalul anului 2016, şi din care au făcut parte o serie de experţi ai organizaţiilor societăţii civile (OSC) şi activişti. Cooperarea cu guvernul a fost îmbunătăţită, ceea ce a dus la o serie de reuşite în promovare și advocacy. Imaginea publică a organizaţiilor societăţii civile, în special percepția guvernului asupra sectorului, s-a îmbunătățit.
OSC au influenţat în mod semnificativ politicile publice, şi au obţinut mai multă vizibilitate în mass-media şi mai multă apreciere din partea guvernului. În plus, procesul de înregistrare a unui ONG s-a simplificat în 2016, iar perspectivele OSC de mărire a veniturilor s-au îmbunătăţit prin adoptarea unor reglementări legislative ce au definit întreprinderile sociale şi au oferit acces la bunurile confiscate prin hotărâre judecătorească.
Imaginea publică a OSC-urilor, în special percepția guvernului asupra sectorului, s-a îmbunătățit în 2016. Cu toate acestea, acuzațiile partidelor politice că OSC-urile acționează ca agenți străini subminează percepția publică a OSC-urilor, stopând oarecum această îmbunătățire. Potrivit datelor din 2016 din partea INSCOP, încrederea publicului față de OSC a crescut ușor în prima jumătate a anului, 32,6% dintre respondenți declarând că au “multă” sau „foarte multă încredere” în OSC în martie 2016, față de 30,2% la sfârșitul anului 2015. Cu toate acestea, nivelul de încredere în OSC este încă destul de scăzut în comparație cu alte instituții sociale și private incluse în analiză, cum ar fi universitățile, mass-media și bisericile. Mai mult, această îmbunătățire a fost influenţată negativ de apariția finanțării Soros ca subiect de campanie electorală, ceea ce OSC-urile consideră că a afectat percepția publică a societății civile, în special în rândul celor care interacţionează rar sau chiar niciodată cu OSC-urile.
Cu prezența crescută a foștilor activiști ai OSC în guvern și deschiderea instituţiilor publice către consultări publice, percepția guvernului privind OSC-urile s-a îmbunătățit. Acest fapt a dus la o mai bună acoperire în media a proiectelor și activităților OSC-urilor, în special în prima jumătate a anului.
Multe dintre dimensiunile organizaţiilor societaţii civile au rămas constante pe parcursul anului. Cadrul legal, capacitatea organizaţională, sustenabilitatea financiară, furnizarea de servicii şi infrastructura acestora nu s-au schimbat semnificativ.
Odată cu lansarea studiului însă, organizaţiile prezente au dezbătut acutizarea mai multor ameninţări aduse de anul 2017 la adresa societăţii civile. În circuitul parlamentar există în acest moment mai multe iniţiative care restrâng libertatea de întrunire sau descurajează iniţiativa cetăţenilor de a se asocia în organizaţii neguvernamentale. Dezbaterile iniţiate de guvern pe tema modificării legislaţiei fundamentale de funcţionare a ONG-urilor încă au rămas fără o ţintă clară, în afară de cea sugerată de propunerea deputatului Pleşoianu de a dizolva organizaţiile care nu îşi publică bianual donatorii în Monitorul Oficial al României. În plus, încă din 2016 a scăzut finanţarea publică directă pentru ONG-uri, cum este cazul serviciilor sociale furnizate de organizaţii, iar mecanismele fiscale publice care stimulează finanţarea societăţii civile au fost şi ele puse în discuţie, cum este cazul 2%, sau eliminate, cum este cazul stimulării firmelor de a achiziţiona produse ale unităţilor protejate. Modificările din OUG 60/2017 aduc prejudicii pentru 2000 de persoane cu dizabilităţi, angajaţi ai ai unităţilor protejate din toată ţara, îşi pierd locurile de muncă în felul acesta.
Îngrijorările organizaţiilor sunt fundamentate de asemănarea situaţiei româneşti cu modele negative din regiune, în ceea ce priveşte tratamentul societăţii cviile, cum sunt Ungaria sau Polonia.
Versiunea în limba engleză a Indexului Sustenabilității Organizaţiilor Societăţii Civile 2016 pentru Europa Centrală şi de Est şi Eurasia poate fi accesată aici. Versiunea in limba română a raportului este disponibilă pe www.fdsc.ro.
