„Caragiale dupa Caragiale”, de Angelo Mitchievici, si „Camera obscura”, de Ioan Stanomir
Joi, 10 iulie, de la ora 18.00, la Ceainăria Cărtureşti Verona (Str. Arthur-Verona nr. 13-15, Bucureşti) va avea loc lansarea volumelor Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese de Angelo Mitchievici şi Camera obscură. Vis, imaginaţie şi bandă desenată de Ioan Stanomir, apărute recent la Editura Cartea Românească, disponibile şi în ediţie digitală.
Alături de autori, vor lua cuvîntul: Dan C. Mihăilescu, Ion Manolescu şi Daniel Cristea-Enache.
Caragiale şi caragialismul au intrat în metabolismul culturii şi civilizaţiei româneşti, iar felul în care reacţionăm la cele două instanţe constituie în sine un test estetic, etic şi, nu în cele din urmă, noetic. Confruntarea cu Caragiale şi caragialismul nu poate fi evitată, nici chiar de cei care nu-i citesc opera, pentru că Lumea lui Caragiale a devenit parte din lumea în care trăim, s-a mulat pe reflexele noastre mentalitare, ne-a modelat gesticulaţia cotidiană, atît în spaţiul public, cît şi în cel privat, şi a configurat o stilistică particulară, un indelebil profil identitar. Ce e de făcut? Să ne privim cît mai adînc în această oglindă, să ne cunoaştem mai bine, să ne lăsăm posedaţi de geniul lui Caragiale, să devenim caragialieni, adică înţelepţi, buni şi ironici.
Angelo Mitchievici este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi doctor în filologie cu distincţia Summa cum laude la Universitatea din Bucureşti. Este membru al USR, RAAS (Romanian Association for American Studies), UCIN şi FIPRESCI, cronicar de film şi redactor la România literară şi Ex Ponto. Text, imagine, metatext. Printre volumele publicate se numără Mateiu I. Caragiale. Fizionomii decadente (2007, premiul pentru debut al revistei Observator Cultural), Cinema (povestiri, Polirom, 2009, premiul „Cartea anului 2009” al USR), Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti şi europene (2011), Umbrele paradisului. Scriitori români şi francezi în Uniunea Sovietică (2011), Simbolism şi decadentism în Arta 1900 (2011), Filmele care ne-au schimbat viaţa (2013). În colaborare: O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (Polirom, 2004), Explorări în comunismul românesc (Polirom, vol. I, 2004; vol. II, 2005, premiul revistei Cuvîntul pe anul 2005; vol. III, 2008) şi Teodoreanu reloaded (2011).
Camera obscură este o invitaţie la călătorie. Dincolo de copertele sale, se întrevede un continent de semne, lumini şi culori. Prin puterea ei de a da trup închipuirilor noastre şi de a uni cuvîntul şi imaginea în cadrele ei narative, banda desenată este expresia rafinată şi unică a sensibilităţii moderne. Departe de a fi un gen minor, ea este încărcată de tradiţie şi deschisă către temeritatea experimentului. Descoperirea ei este redescoperirea propriului nostru curaj de a visa.
Ioan Stanomir este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. A mai publicat: O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (împreună cu Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, Polirom, 2004), Explorări în comunismul românesc (împreună cu Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, Polirom, vol. I, 2004; vol. II, 2005; vol. III, 2008), Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (Curtea Veche, 2008), Teodoreanu reloaded (împreună cu Angelo Mitchievici, Art, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Confruntînd revoluţia. Burke şi inventarea conservatorismului (Curtea Veche, 2013).
