În 10 iunie, bucureştenii vor alege primarii şi consilierii în care îşi pun speranţele pentru următorii patru ani. În aceeaşi zi, ei sunt chemaţi să solicite viitorului primar al capitalei un sediu pentru Pinacoteca Bucureşti, cel mai important patrimoniu de artă românească al oraşului. Peste 5.500 de opere cu o valoare inestimabilă aşteaptă o decizie favorabilă, pe care numai votul de duminică o poate influenţa.
Duminică este o zi importantă pentru viitorul capitalei. Locuitorii vor ieşi la urne pentru a-şi desemna reprezentanţii în administrarea oraşului. Cei preocupaţi de destinul culturii sunt invitaţi să îşi exercite a doua oară dreptul de cetăţeni şi să arate că le pasă de patrimoniul artistic al Bucureştiului.
La sediul ArtSociety, vis-a-vis de Biblioteca Central Universitară, va fi instalată, în 10 iunie, o urnă de vot alternativă, la care bucureştenii sunt aşteptaţi să îşi exprime părerea legată de viitorul Pinacotecii Bucureşti. Cu o istorie de aproape 80 de ani, instituţia a luat naştere printr-un decret regal şi adăposteşte un bogat fond de pictură, sculptură şi lucrări de artă în diverse spaţii, aflate în proprietatea municipalităţii. Cele peste 5.500 de opere au fost adunate prin achiziţii publice şi donaţii din partea artiştilor, pentru a fi prezentate bucureştenilor, beneficiarii de drept ai acestora.
După anul 1961 – când a fost demolat Muzeul Simu, primul spaţiu de expunere al colecţiei – Pinacoteca Bucureşti a funcţionat în mai multe sedii, fiind evacuată, pe rând din fiecare. Din 1991, aceasta a rămas închisă în depozite disparate, departe de ochii iubitorilor de artă. Astăzi, mii de opere de artă importante se află încă departe de public, unele fiind ameninţate cu distrugerea de condiţiile improprii de păstrare.
Între orele 8:00 şi 15:00, bucureştenii vor putea să ştampileze un buletin de vot alternativ, prin care vor arăta celui care va conduce oraşul în următorii patru ani, că îşi doresc să poată vizita oricând opere însemnate pentru istoria artei româneşti.
Alegătorii sunt aşteptaţi, în număr cât mai mare, în încăperile elegantului Palat Cesianu-Racoviţă din C.A. Rosetti nr. 5, pentru a transmite conducătorilor mesajul că arta primită moştenire nu le e indiferentă. De asemenea, ei vor putea admira o selecţie de capodopere din colecţia Pinatotecii Bucureşti, care cuprinde opere semnate de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Dumitru Ghiaţă, Max Herman Maxy, Jean Alexandru Steriadi sau Francisc Şirato.
Despre Pinacoteca Bucureşti şi ArtSociety
Pinacoteca Municipiului Bucureşti, din 1984 devenită Secţie de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti, este unul din aşezămintele de cultură cu tradiţie din capitala României. Pinacoteca a fost înfiinţată la 1 iunie 1933 ca o necesitate de a concentra într-un singur loc operele de artă (lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă) pe care municipalitatea le adunase în decursul timpului, prin achiziţii şi donaţii. Deşi patrimoniul Pinacotecii numără în jur de 5.500 de piese de excepţie, acesta este absent de mai multe decenii din peisajul cultural al Bucureştiului, din lipsa unui spaţiu propriu de expunere.
Centrul Cultural Artsociety, alături de Muzeul Municipiului Bucureşti, au demarat în 2009 un proiect prin care o parte a patrimoniului ”uitat” al Pinacotecii București avea să fie expus într-o serie de expoziţii tematice, numite ”Pinacoteca în vizită la Artsociety”. ”Peisajul în pictura românească modernă” (aprilie – iunie 2009) și ”Aspecte ale tradiționalismului în pictura și sculptura românească” (octombrie 2009– ianuarie 2010) au adus în atenția bucureștenilor, pentru prima dată, opere de artă semnificative pentru istoria picturii româneşti, selectate de curatorul Ruxandra Garofeanu, din depozitele în care se aflau de zeci de ani. Iniţiativa susținea reintroducerea acestora în circuitul expoziţional bucureștean, prin găsirea unui spațiu adecvat pentru conservarea şi valorificarea culturală a colecţiei.
”Capodopere necunoscute ale Pinacotecii București” a fost titlul primei expoziţii deschise de Centrul Cultural Artsociety (iunie 2011 – mai 2012) în sediul istoric din str. C. A. Rosetti, nr. 5. Aprox. 8.000 de vizitatori au avut ocazia să admire, în această perioadă, opere inedite de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu şi alții.
Tot anul trecut a debutat şi campania „Adoptă o capodoperă!”. Aceasta îşi propune strângerea fondurilor necesare pentru restaurarea unora dintre operele importante, care au suferit deteriorări în perioada îndelungată a depozitării lor. Sub sloganul „Împreună repunem Bucureştiul pe harta culturală a Europei”, campania pentru încurajarea contribuţiilor financiare private a reuşit, într-un an de la debut, să restaureze 22 de opere de artă, printre care unele semnate de Eustaţiu Stoenescu, Theodor Pallady, Camil Ressu sau Gheorghe Petraşcu. Multe altele aşteaptă încă o şansă de a supravieţui pentru generaţiile viitoare, prin generozitatea celor care vor să îşi înscrie numele laolaltă cu adevăraţii mecena ai artei româneşti de patrimoniu.
