{mosimage}În perioada 5 mai – 10 iunie, spectacolul X mm din Y km în regia Gianinei Cărbunariu va călători în cinci orașe universitare din România pentru 12 reprezentații speciale oferite studenților din Timișoara, Iași, București, Târgu Mureș și Sibiu, în cadrul unui proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
X mm din Y km
Cu: Toma Dănilă, Paula Gherghe, Mădălina Ghițescu, Rolando Matsangos
Concept video: Ciprian Mureșan
Producție: Colectiv A
Finanțator: Adiminstrația Fondului Național Cultural
“X mm din Y km” a avut premiera în 18 noiembrie 2011, în cadrul Festivalului Temps d’Images de la Cluj și a atras atenția internațională încă din primul moment, iar în martie, spectacolul s-a bucurat de o primire foarte călduroasă în Polonia, unde a fost prezentat, în martie, la TR Warszawa în mini-stagiunea românească organizată de Institutul Cultural Român din Varșovia.
Turneul va începe pe 6 mai, la Timișoara – 6 mai, ora 19.00, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“, 8 mai, ora 18.00, Muzeul de Artă –, următoarea escală fiind la Iași – ași: 10 și 11 mai, Teatru Fix, ora 19.30 (în cadrul Festivalului ContemporanIS), pentru a continua apoi la Târgu Mureș, București și Sibiu.
Scurtă prezentare:
Deși respectă multe din regulile dramatice de bază, scenariul spectacolului nu are un autor în sensul clasic al cuvântului. Cele 10 pagini de text sunt doar câțiva milimetri dintr-un scenariu aparținând unor „opere complete“ kilometrice. Personajele sunt oameni reali, contemporani cu noi, iar orice asemănare nu este deloc întâmplătoare.
Stenograma discuției ce a avut loc în 1985 la sediul Comitetul Municipal al Partidului Comunist din București face parte din dosarul de urmărire al scriitorului dizident Dorin Tudoran, publicat de acesta cu titlul Eu, fiul lor. Dosar de Securitate. Deși tine de dramaturgia unei alte epoci, replici din stenogramă sună de parcă discuţia ar avea loc astăzi. Lipsa de solidaritate, aroganța puterii faţă de cetăţeni, normalitatea privită ca nebunie și ca excepție de la regula pasivității și schizofreniei cotidiene sunt şi teme ale societăţii româneşti de astăzi.
Nu „reconstituirea“ momentului este miza demersului, ci exercițiul de a înțelege ce sunt dosarele Securității: documente care ne-ar putea ajuta să descifrăm trecutul? un adevăr parțial? o saga cu multe ramificații și cu un autor colectiv – poporul român? o moștenire ciudată cu care nu știm ce să facem? jurnale ținute fără ca cei care au fost personaje să și le fi dorit aceste jurnale?
Cîtă ficțiune și cîtă realitate? Cît de prezent este trecutul recent?
