Concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa şi SUA pentru primul trimestru al lui 2013
Şomajul ridicat şi încetinirea continuă a creşterii economice, în special în ţările sud-europene aflate în centrul crizei, afectează încă dezvoltarea economică în Uniunea Europeană (UE). Ţările care se îndreaptă spre redresare economică sunt situate în principal în nordul şi estul Europei. Anul care urmează va fi însă, din nou, un an dificil pentru ţările din sud şi vest. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa şi SUA, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economiei şi veniturile şi dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări europene şi din SUA.
Teama că criza financiară şi a datoriilor se va înrăutăţi din nou a revenit în forţă în întreaga Europă. În Grecia, greve de amploare au paralizat din nou economia. Portugalia a raportat că nu va reuşi să realizeze economiile pe care şi le-a propus. Cipru a evitat cu greu falimentul datorită unui important ajutor străin, primit în ultimul moment. În urma recentelor alegeri, situaţia politică din Italia a ajuns într-un impas, fiind anunţate noi alegeri. Rămâne însă de văzut când se putea alcătui un guvern stabil, sau chiar în ce măsură acest lucru este posibil.
Europa suferă sub impactul diverselor crize. În martie, şomajul a atins cea mai ridicată valoare înregistrată de la introducerea monedei euro: 19 milioane de europeni nu aveau loc de muncă. Aceasta rămâne deci, în Europa, cea mai importantă problemă. Rata şomajului este de 12,0 procente. Există însă diferenţe uriaşe între regiuni. În timp ce un sfert din populaţia din Grecia şi Spania nu are loc de muncă, cifra este cu mult mai coborâtă în Austria şi Luxemburg, unde atinge cu puţin peste 5 procente. Ţările în sine nu sunt singurele vinovate pentru şomajul şi datoriile ridicate. Societăţile comerciale din ţările aflate în centrul crizei sunt şi ele puternic îndatorate. Datoriile acumulate în raport cu produsul intern brut (PIB) sunt de 186 procente în cazul societăţilor spaniole, 158 procente în cazul celor portugheze, 134 procente în cazul celor franceze şi respectiv 289 procente în cazul celor irlandeze. Societăţile comerciale împovărate de astfel de niveluri ridicate ale datoriilor nu pot investi, şi nici nu pot genera creştere economică sau crea noi locuri de muncă. Ca urmare nu numai bugetele naţionale trebuie repuse pe picioare, societăţile trebuie să facă şi ele tot posibilul pentru refacerea lichidităţii.
SUA: cetăţeni mai optimişti, în ciuda reducerii cheltuielilor
Ca urmare a negocierilor eşuate privind disputa bugetului, aşa-numitul sechestru, SUA se confruntă cu importante reduceri ale cheltuielilor. Numai în acest an, ţara trebuie să îşi reducă cheltuielile cu 85 miliarde USD (aproximativ 65 miliarde de euro). Practic, toate sectoarele trebuie să îşi reducă bugetele cu până la 8 procente. Conform experţilor, câteva sute de mii de locuri de muncă riscă să dispară. Aceasta va pune probabil capăt creşterii economice deja încetinite, înregistrată în SUA după criza financiară severă din 2008/2009. Impactul asupra vieţii publice va fi palpabil. Probabil că timpul de aşteptare pe aeroporturi sau la autorităţi va creşte, parcurile naţionale vor trebui să fie închise parţial sau complet, urmând să dispară mii de locuri de muncă din învăţământ. Consecinţele reale se vor face simţite în timp.
În martie, efectele sechestrării erau deja evidente în încetinirea creări de locuri de muncă în sectorul privat. În timp ce în februarie fuseseră generate 237.000 de noi locuri de muncă, în martie se ajunsese la 158.000, cu mult sub cele 198.000 anticipate de experţi. Analiştii preconizează că cifrele de pe piaţa muncii vor continua să scadă în următoarele şase până la nouă luni. Cu toate că Congresul a reuşit să reducă în mod considerabil impactul măsurilor de austeritate deosebit de dure, experţii anticipează că această sechestrare va face ca, anul acesta, creşterea economică să fie cu între 0,5 şi 0,6 procente mai mică decât previziunile iniţiale.
Iniţial, sechestrul a fost creat ca măsură de sancţiune în 2011 pentru a permite Casei Reprezentanţilor şi Congresului să ajungă la o înţelegere asupra disputei bugetului şi la soluţii de combatere a deficitului naţional. Mai recent, Congresul a trebuit să extindă planul de buget temporar până pe 27 martie, în aşa fel încât guvernul federal să poată continua să îşi plătească facturile. Plafonul de datorii al ţării va trebui de asemenea să fie ridicat până cel târziu pe 19 mai, pentru că altfel există un risc real de insolvenţă naţională. Problemele bugetare au apărut în primul rând ca urmare a inabilităţii statelor, oraşelor şi comunităţilor federale de a plăti cererile şi drepturile de pensie acumulate, precum şi alte beneficii de pensionare. Americanii îşi dau treptat seama că suma de 85 miliarde USD economisită ca urmare a sechestrului, este o sumă infimă în comparaţie cu problemele bugetare pe termen lung cărora ţara lor va trebui să le facă faţă în viitor. În ciuda acestor dificultăţi, în rândul populaţiei s-a înregistrat o creştere a optimismului. În sectorul de locuinţe de exemplu, cifrele pentru construcţii au fost mai mari în februarie decât cel înregistrate în mai bine de patru ani. Consumul privat a fost de asemenea cel mai ridicat din ultimele cinci luni.
Aşteptările privind starea economiei: -2,1 puncte Medie: +12,9 puncte
Aşteptările privind veniturile: +3,6 puncte Medie: +17,7 puncte
Dorinţa de cumpărare: -7,1 puncte Medie: -5,5 puncte
România: creştere economică şi şomaj în scădere
Cu toate că în anul care a trecut creşterea economică a fost de numai 0,3 procente, experţii estimează că creşterea pe primul trimestru al lui 2013 va fi cu între 0,7 şi 1 procent mai mare. Pentru tot acest an, Comisia Europeană anticipează o creştere de 1,6 procente. Şomajul a înregistrat deja, pe parcursul anului trecut, o scădere destul de accentuată. În ianuarie 2012, rata era de 7,4 procente, însă până în luna februarie a acestui an scăzuse la 6,7 procente. Numai şomajul în rândul tinerilor rămâne la un nivel ridicat, de circa 23 procente. În următoarele câteva luni însă, inflaţia ar putea deveni o problemă. Conform Comisiei Europene, aceasta se situează în prezent la 3,8 procente, însă experţii anticipează o creştere de până la 4,6 procente în cursul acestui an. Preţurile produselor alimentare îndeosebi vor determina o creştere a preţurilor în prima jumătate a anului. Preţurile la energie urmează şi ele să crească şi mai mult în lunile şi anii care urmează, ca urmare a dereglementării pieţei energiei.
Aşteptările privind starea economiei: -13,6 puncte
Aşteptările privind veniturile: -5,4 puncte
Dorinţa de cumpărare: -18,3 puncte
Aşteptările privind starea economiei: Grecia şi Spania speră ca anul acesta să învingă recesiunea
Prognoza consumatorilor, când vine vorba despre modul în care economia ţării lor va evalua în lunile care urmează, variază foarte mult în Europa. Deşi speranţele într-o redresare economică au crescut în mod destul de perceptibil în unele ţări, în altele acestea au stagnat sau au dispărut. În momentul de faţă, cele mai ridicate valori ale indicatorului le prezintă Germania şi Austria (ambele 0,6 puncte), urmate de România (-13.6 puncte). Cele mai pesimiste prognoze cu privire la redresarea economică s-au înregistrat în Portugalia (-43,4 puncte), Franţa (-41,6 puncte) şi Grecia
(-36,9 puncte).
Sfârşitul lui 2012 a marcat un alt an în recesiune pentru Cehia. Potrivit Comisiei Europene, PIB a scăzut în ansamblu cu 1,3 procente. Pe parcursul anului, se anticipează ca acesta să înregistreze, din nou, o creştere treptată. Cu toate că pentru 2013 este preconizată o creştere zero, populaţia se aşteaptă să vadă un progres economic semnificativ în lunile care urmează. Această supoziţie este sprijinită de nivelul de ocupare a forţei de muncă în creştere. La sfârşitul lui 2012, rata s-a îmbunătăţit, de la an la an, cu 0,9 procente. În consecinţă, aşteptările cehilor privind starea economiei au crescut cu peste 20 de puncte în primele trei luni ale anului. Indicatorul se situează în momentul de faţă la -17,5 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din februarie 2011.
Economia greacă s-a prăbuşit şi, cu toate că în 2013 nu se anticipează o redresare, se preconizează o încetinire a ratelor de creştere negative. În urma unei reduceri, în 2012, a PIB cu 6,4 procente, Comisia Europeană preconizează că, anul acesta, el va ajunge la -4,4 procente. Conform acestei previziuni, în 2014, pentru prima dată în şase ani de recesiune, se anticipează o creştere marginală de 0,6 procente. Rămâne de văzut dacă aceste cifre vor fi confirmate pe parcursul anului. Experţii greci sunt împărţiţi în două tabere în ceea ce priveşte această previziune. O tabără nu are încredere în măsurile drastice de austeritate, şi este de părere că recesiunea va continua mulţi ani. Cealaltă sprijină măsurile luate de guvern şi troică, şi este de acord cu prognoza Comisiei Europene. Populaţia speră din ce în ce mai mult ca evaluarea celei de a doua tabere de experţi să fie corectă, şi anticipează, pe parcursul anului, o uşoară ameliorare a situaţiei economice. Indicatorul aşteptărilor privind starea economiei a crescut în mod constant în ultimele câteva luni, situându-se în prezent la -36,9 puncte. Indicatorul a cunoscut o îmbunătăţire constantă faţă de minima de -61,8 puncte înregistrată în februarie anul trecut.
Ca urmare a scăderii cu 1,4 procente a PIB, Spania se confruntă cu un alt an de recesiune. Comisia Europeană consideră că anul acesta valoarea creşterii negative va fi similară. În ciuda acestui fapt, consumatorii spanioli par să îşi regăsească speranţa. Un număr de experţi economici se aşteaptă ca economia spaniolă să crească din nou în 2014, cu condiţia să reuşească ca anul acesta să inverseze tendinţa. Faptul că şomajul nu înregistrează o creştere la fel de dramatică este considerat a fi şi el un semn pozitiv. Această evoluţie se reflectă şi asupra aşteptărilor privind starea economiei. În prezent, valoarea indicatorului este de -32 puncte, cu aproximativ 20 puncte mai mare decât în decembrie.
Aşteptările privind veniturile: venituri în creştere ca urmare a scăderii şomajului în România
Aşteptările privind veniturile generează un tablou la fel de eterogen. Consumatorii sunt încrezători în ceea ce priveşte faptul că nivelurile veniturilor vor rămâne stabile sau vor creşte în Germania (29,4 puncte), Austria (7,6 puncte) şi Cehia (-3,3 puncte). Prin contrast, consumatorii francezi (-57,9 puncte), italieni (-51 puncte) şi portughezi (-50,8 puncte) anticipează cu toţii alte reduceri salariale, precum şi creşteri ale impozitelor şi contribuţiilor.
Românii sunt în general optimişti în ceea ce priveşte viitorul. Creşterea economică continuă, în timp ce şomajul este în scădere. Comisia Europeană raportează că, în prezent, 6,7 procente dintre români nu au un loc de muncă. Este una dintre cele mai mici rate din Europa, neanticipându-se, cel puţin pe termen mediu, o creştere substanţială. Un număr mai mare de locuri de muncă determină o creştere a veniturilor populaţiei. Acest lucru este reflectat în mod clar de indicatorul aşteptărilor privind veniturile, care în prezent se situează la -5,36 puncte. O comparaţie cu valoarea de anul trecut (-22,7 puncte) arată în mod clar că, în ultimele 12 luni, situaţia de pe piaţa muncii s-a schimbat în mod considerabil.
Cu voturile lor de la sfârşitul lui februarie, italienii au arătat că se opun dictatului de austeritate impus de UE din Bruxelles, şi că nu doresc să facă alte sacrificii. Mulţi dintre cetăţeni contează în mod clar pe faptul că alegerile vor fi câştigate de partidul care se va angaja să se opună măsurilor de austeritate decise de Bruxelles. Aşteptările privind veniturile confirmă această concluzie. În ianuarie, indicatorul se situa la -61,7 puncte, însă, chiar înaintea alegerilor din februarie, a crescut în mod accentuat ajungând la -45,1 puncte. După ce partidul care intenţiona să încetinească ritmul de implementare a măsurilor de austeritate a pierdut alegerile, indicatorul a coborât din nou în martie, ajungând la nivelul actual de -51 puncte.
Cu toate că Polonia se află în general într-o situaţie economică mulţumitoare, cetăţenii anticipează o scădere a veniturilor. Acest lucru se datorează creşterii economice în declin şi inflaţiei relativ ridicate, precum şi nivelului în creştere al şomajului. Consumatorii încă mai speră ca piaţa muncii să fie revitalizată după iarna lungă şi aspră. Acest lucru este evidenţiat de aşteptările privind veniturile, indicatorul situându-se în prezent la -22,1 puncte. Comparativ cu decembrie 2012 însă, acesta a crescut cu 10 puncte.
Dorinţa de cumpărare: Franţa necesită o reformă de amploare
Cetăţenii din majoritatea ţărilor europene a trebuit să îşi strângă cu stricteţe baierele pungilor şi să îşi reducă bugetele. Însă, germanii (36,2 puncte), austriecii (18,2 puncte) şi bulgarii (10,9 puncte) continuă să fie destul de dornici să cheltuiască bani. Prin contrast, portughezii (-44,7 puncte), italienii (-44,4 puncte) şi francezii (-36,2 puncte) trebuie să fie mult mai precauţi.
În Regatul Unit, consumatorii sunt în continuare foarte atenţi cu banii. Cu toate că guvernul a redus anumite impozite, contribuţiile de asigurări sociale s-au mărit. Ca urmare, majoritatea britanicilor rămân cu foarte puţini bani. Inflaţia a fost stabilă, situându-se acum, de mai multe luni, cu puţin sub 3 procente, iar şomajul a rămas la cu puţin sub 8 procente. Cu toate că, după standardele britanice, aceste cifre sunt relativ mari, această stabilitate pare să fi dat naştere încrederii că situaţia nu se va deteriora în lunile care urmează. Aceasta se reflectă în dorinţa de cumpărare. Consumatorii devin, treptat, mai pregătiţi să îşi cheltuiască veniturile disponibile pe investiţii majore. Din decembrie, indicatorul a urcat cu 11,6 puncte, ajungând la nivelul său actual de -35,6 puncte, care este cea mai ridicată valoare înregistrată din decembrie 2010.
În comparaţie cu alte economii majore ale UE, criza pare să fi lovit Franţa cel mai dur după Italia. În fiecare lună, şomajul atinge o nouă valoare record. Conform Comisiei Europene, acesta se situează, în prezent, la 10,8 procente, însă în rândul tinerilor sub 25 de ani, unul în patru nu are loc de muncă. Francezii par acum să fi ajuns la concluzia că numai o reformă structurală de amploare a pieţei muncii, a sistemului de impozitare şi a celui de asistenţă socială va putea inversa această tendinţă. Deocamdată, aceasta înseamnă alte reduceri pentru consumatori. Standardul de viaţă nu va rămâne deci la actualul său nivel. Ca urmare, dorinţa de cumpărare a consumatorilor francezi este redusă. Indicatorul se situează în momentul de faţă la -36,2 puncte, cea mai coborâtă valoare înregistrată din aprilie 2010.
{mosloadposition user9}
