Domnule preşedinte, dragă Klaus, dragă doamnă Iohannis, domnule prim-ministru, domnilor foşti preşedinţi, pe care îi salut aici cu respect şi prietenie, doamnă comisar, doamnelor şi domnilor, înainte de orice altceva ţin să mulţumesc dragului meu prieten, preşedintele Iohannis, pentru felul în care m-a primit în acest cadru extraordinar. Mă bucur să pot sărbători Ziua Europei cu voi, cu dumneavoastră, într-un oraş, într-o ţară care îmi sunt în mod special dragi.
Este o ţară pe care o îndrăgesc, pentru că am putut să parcurg împreună cu România şi românii mai multe etape importante ale istoriei recente a Europei. În decembrie 1997 eram preşedinte al Consiliului European, atunci când României i-a fost acordat statutul de țară candidată la aderare. Eram prim-ministru în 2005, când am semnat la Luxemburg Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană. Deci, am faţă de România sentimente de simpatie deosebită şi nu încetez să admir această ţară, de când a intrat în familia europeană, din ziua de 1 ianuarie 2007.
Aici, în România, o întâlnire fericită a mai multor popoare a creat o cultură unică şi bogată, care de altfel a inspirat multe poeme româneşti extraordinare. Am fost mereu convins că locul natural al României este în interiorul familiei europene. România şi Europa sunt lucruri care merg împreună, ca să citez un autor francez. Graţie eforturilor României de a-şi pune de acord istoria, geografia cu istoria şi geografia europeană, iată că suntem împreună. Primind România în sânul UE, am pus final Războiului rece, acelui funest decret consecutiv celui de Al Doilea Război Mondial, care a divizat Europa în două părţi aparent ireconciliabile. Am facut astfel încât acest decret să poată fi anulat de istorie, prin mijloace pașnice. Românii trebuie să fie mândri, pe drept cuvânt, de parcursul lor european. Iar noi, ceilalţi europeni, ne simtim îmbogăţiţi, practic, de prezenţa României în Uniunea Europeană, o prezenţă care a dat Europei o nouă dimensiune. Avem, iată, o deschidere la Marea Neagră, pe care nu o aveam înainte, înţelegem mai bine vecinii direcţi ai României, graţie explicaţiilor pe care dumneavoastră nu încetaţi să ni le daţi.
România este unul dintre cei mai mari membri ai UE, dar este şi o mare naţiune. Suntem, practic, datori României pentru bogăţiile, pentru contribuţiile pe care le-a avut la Uniunea Europeană. Astfel, Uniunea Europeană a devenit mai bogată, mai diversă după adeziunea României.
România îşi va exersa preşedinţia UE pentru prima oară în istoria sa, în 2019, şi doresc ca până atunci – este o promisiune făcută la începutul mandatului meu – Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) să fie anulat. Nu putem să prezidăm Uniunea Europeană cât timp avem impresia că suntem observaţi, controlaţi de ceilalţi. Acest mecanism va trebui să înceteze pâna atunci, şi va înceta.
Vreau, de asemenea, ca până atunci România să ajungă să facă parte din Zona Schengen, pentru că îndeplineşte deja toate criteriile şi, trebuie să recunoaştem asta, nu ne mai rămâne decât să facem acest lucru şi să îi acordăm titlul de ţară membră a Spaţiului Schengen. Nu aş dori să adăugăm alte criterii suplimentare celor existente deja, acum când momentul se apropie.
Uniunea Europeană se construieşte în armonie. Uneori în ritmuri diferite. Dar nu sunt adeptul ideii unei Europe cu două viteze, o idee stângace. Nu e vorba de acest lucru, pentru că românii ar putea să considere că oficialii europeni, că europenii de vest ar vrea să reintroducă un fel de Cortină de Fier în Europa. Am fost cu toţii fericiţi când Cortina de Fier a căzut, nu vom repeta o asemenea eroare majoră a istoriei de după cel de Al Doilea Război Mondial. Nu este vorba de a construi două blocuri în interiorul UE, ci de a căuta mijloacele potrivitepentru a coopera şi a fi împreună.
România are un viitor frumos în faţa ei, datorită talentului, curajului, inteligenţei românilor, care, încă de la aderarea la Uniunea Europeană, au demonstrat că sunt parteneri buni, cu o reputaţie bună, că sunt respectaţi peste tot în Europa.
Cred că România şi Uniunea Europeană, şi românii, şi europenii, pot construi lucruri mari măreţe împreună.
Mulţumesc!