Andreas Aron, Godmother
Mefistofel, Lucifer, Belzebut, Satan, Fiul Dimineții, Mammon și lista numelor pe care Diavolul le-a îmbrăcat până acum poate continua. Simbol al răului suprem, demiurg misterios, inspirația artiștilor, torționarul sfinților și ispititorul întregii omeniri, el este mai prezent în viețile noastre de zi cu zi decât ne-am putea închipui, iar industria publicității este locul unde influența demonică a căpătat cea mai subtilă formă de manifestare.
Acest articol nu este: un elogiu satanist, o apologie publicitară a Diavolului sau un discurs cu caracter religios. Nu am pretenția de a demonstra existența unei ființe supranaturale, ci mai degraba de a identifica acele caracteristici umane care sunt considerate a fi inspirate de geniul infernal. Așa că, până să chemam inchiziția, să încercăm o definiție.
O definiție a Diavolului
În termeni contemporani este dificil să ajung la o definiție unitară a Diavolului. Bolboroseli medievale, teorii habotnice, superstiție și cretinătate mistică, toate sunt abordări eronate, viziuni înguste asupra unui subiect complex.
„Un înger care conduce o legiune de îngeri, urât de cei care au promis să-și iubească dușmanii (…), imaginea sa este mai populară decât înțeleasă, mai mult afișată decât analizată” – G. Papini, Diavolul
Astfel, eu propun următoarea definiție, o sinteză psihologică a caracteristicilor diabolice:
Diavolul, în sensul său dogmatic, este o forță exterioară cu repercusiuni interioare, este suma impulsurilor noastre primare de nesupunere și de vanitate, iar arta sa este instigarea la exces.
Deși majoritatea lumii creștine este familiară cu Trinitatea Divină, mulți dintre ei sunt ignoranți de existența antonimului acesteia: Trinitatea Infernală
Răzvrătitul –> Ispititorul –> Torționarul
Dintre cele trei aspecte ale Diavolului, o să mă concetrez pe primele două pentru a demonstra influența și activitatea lui susținută în lumea advertising-ului.
Diavol și Marketing
În geneză întreaga materie a fost generată din cuvânt, Verbul Creator. Iar dacă Dumnezeu a fost primul copywriter, Diavolul a fost cu siguranță primul director de marketing. El a fost cel care a zis că meriți mai mult, primul care a gândit outside the box, cel care a intuit procesul de cerere și ofertă.
Răzvrătitul
Primul și cel mai faimos păcat al Îngerului Fulgerat a fost nesupunerea. Declarația sa arogantă de Non Serviam, urmată de caderea tragică din grațiile divine. Imaginea unui tânăr rebel care se împotrivește sistemului, îți sună cunoscut? Evident că da. Suntem expuși constant farmecului celor care încalcă regulile. Glorificăm băieții răi și fetele care nu dau doi bani pe convenții, admirăm viziunea și curajul celor care văd dincolo de norme, celor care nu se supun. Până la urmă, advertising-ul bun nu se face limitându-te la un șablon safe. Cunoaștem foarte bine diagrama Your Confort Zone – Where the Magic Happens și exact acest principiu aplicat în publicitate dă acestei industrii aura ei diabolică.
Spotul Apple „1984” este unul dintre cele mai bune exemple de revoltă și instigare la răzvrătire din partea advertising-ului. Clip-ul regizat de Ridley Scott promite libertate celor care își declară nesupunerea în fața unui sistem totalitar, regim care și-a transformat populația într-o turmă docilă de oi. Mesajul, pe cât de simplu, pe atât de eficient, reușește să se folosească de dorința umană de neconstrângere pentru a identifica produsul cu dreptul fundamental la libertate. Cam același lucru este povestit și în Geneză, numai că în loc de șarpe și măr, avem o domnișioară cu un ciocan.
Ispititorul
Tentație irezistibilă, sex appeal și allure. Cele mai utilizate, mai subtile și mai eficiente tehnici de marketing. Când vine vorba de seducție, femeia este alegerea preferată a Diavolului. De la Eva încoace, cu toții am căzut pradă farmecului feminin, fie că este vorba de bărbați sau de alte femei.
Sex Sells! O idee general acceptată, testată în teren și cu rezultate dovedite. Lasând la o parte lumea fashion-ului și a industriei de retail, care au sexualitatea și trupul ca părți integrate în comunicarea lor, am identificat două industrii care nu au o legătură directă cu appeal-ul feminin, dar care se folosesc din plin de el: cea a fast food-ului și a automobilelor.
Putem vedea în numeroase reclame ale lanțurilor fast food cum femei frumoase și senzuale mușcă cu poftă dintr-un burger imens și apetisant. Un exemplu bun este spot-ul Southwest Patty Melt – Carl’s Jr, în care Kate Upton face o demonstrație de seducție culinară care poate redefini hashtag-ul #foodporn.
Dar abia în industria auto tentația capătă o tentă activă. Nu mai este vorba doar de o femeie frumoasă care interacționează lasciv cu produsul, ci de o provocare lansată direct și explicit. Exact în această postură de femme fatale, o putem întâlni pe Catrinel Menghia în spot-ul You’ll never forget the first time you see one – Fiat Abarth. O frumusețe halucinantă care pune stăpânire pe simțurile unui bărbat, o ispită atât de explicită, atât prin context, gesturi și cuvinte, încât paralela cu tentațiile diabolice este una de la sine înțeleasă.
În loc de concluzie
„Capodopera artei diavolului este de a-i convinge pe oameni că el nu există.” – Baudelaire
Răzvrătire, ispită, nesupunere și plăcere. Regulile sunt o iluzie, totul este permis. Sau cel puțin asta s-ar lăsa de înțeles din modul în care Diavolul inspiră comunicarea în publicitate. Iar dacă am intuit bine, suntem toți colaboratorii unei mari opere umaniste.
În orice caz, cât timp va exista o mână gata să-și pună semnătura pe vânzarea propriului suflet pentru avere și faimă, acest parteneriat nu va înceta. La fel cum spunea James Brown în Beat The Devil – BMW: „Darkness is death’s ignorance and the Devil’s time.”
{mosloadposition user9}
