Joi, 17 octombrie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bdul Elisabeta nr. 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul Putere si teritoriu. Ţara Românească medievală (secolele XIV-XVI), de Marian Coman, apărut de curînd la Editura Polirom, şi în ediţie digitală.
Participă, alături de autor: Andrei Pippidi, Bogdan Murgescu, Cristian Preda
Moderator: Ionuţ Epurescu-Pascovici
V-aţi gîndit cǎ ceea ce ştiaţi despre Ţara Româneascǎ medievalǎ ar putea fi greşit?
Cǎ expansiunea otomanǎ, departe de a provoca declinul statului, l-a întǎrit?
Cǎ impresionantul titlu al lui Mircea cel Bǎtrîn dezvǎluie un stat în formare, încǎ nedefinit teritorial, sau cǎ Basarabia s-a nǎscut dintr-o simplǎ confuzie cartograficǎ?
Aceste idei provocatoare, şi multe altele, sînt susţinute şi argumentate de Marian Coman, într-o carte care redeschide dezbaterea asupra naturii puterii domneşti în primele secole ale statului muntenesc.
Elaborată în urma reanalizării celor peste 3.000 de documente cunoscute emise de cancelaria domnilor în secolele XIV-XVI, lucrarea redeschide discuţia asupra naturii puterii domneşti în Ţara Românească medievală, contestînd înţelegerea istoriei principatului prin prisma categoriei mentale de stat teritorial. Teza centrală este fundamentată pe reinterpretarea inovatoare a unor probleme controversate ale medievisticii româneşti, precum originea toponimului „Basarabia” pentru regiunea de la gurile Dunării, localizarea Podunaviei în Dobrogea, folosirea judeţelor ca instrumente ale puterii domneşti, teoria frontierelor naturale ale ţării, semnificaţia formulei „toată ţara” din titulatura domnească, impactul negativ al dominaţiei otomane asupra statalităţii etc. Adresat specialiştilor în domeniu, dar şi tuturor celor interesaţi de istoria românească, volumul are potenţialul de a provoca o dezbatere asupra istoriei medievale autohtone şi o regîndire a acesteia.
Din cuprins: Puterea teritorială a domniei. Ţara şi teritoriul • Geografie laică şi geografie ecleziastică. Ţara Românească şi Ungrovlahia • Geografie tradiţională şi geografie administrativă. Ţări şi judeţe • Centru şi periferii. Boierii de margine şi puterea domnească • O frontieră „specială”. Istoriografia frontierei moldo-muntene • Basarabia – istoria unei confuzii cartografice • Carpaţii – axă geografică sau frontieră istorică? • Frontiera de pe Dunăre. Cetăţile, vadurile şi vămile dunărene
Marian Coman este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române şi cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Magister artium al Central European University, doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti, bursier Chevening la Universitatea din Oxford şi fellow al Colegiului Noua Europă, este editor al crestomaţiei de surse medievale Dominium şi Ecclesia în Occidentul medieval. Crestomaţie de istorie medie universală (2006).
