Mai toți considerăm că știm totul despre votcă. O băutură alcoolică tare, incoloră, aproape inodoră și care se poate bea ca atare sau în diferite cocktailuri.

Însă doar cu atât facem o mare nedreptate unei licori care ne ține companie de peste 1000 de ani, mai ales în sezonul rece. Cine și când a inventat votca? Iată o dilemă care merită aprofundată.

sursa foto

Istoria unei băuturi legendare

Din vremuri îndepărtate, două țări își dispută paternitatea acestei bături. Istoria ei se pierde însă în aburii alcoolului. Unii zic că rușii au început s-o producă prin secolul 9. Alții, că polonezii au inventat-o cu 100 de ani mai devreme.

Ei au și documente din 1405 care menționează votca, rușii au scris despre ea pe la 1530. Pe atunci, termenul se referea la produse medicinale și cosmetice.

Se prea poate ca un produs asemănător, cu alt nume, să fi fost distilat, în ambele țări, cu sute de ani înainte.

Cert e că denumirea provine din cuvântul slav „voda”, adică apă. Fix ca la whisky. Galezul ”uisge” tot așa se traduce.

Nu știm sigur cine a inventat votca și nici când. Poate și pentru că începuturile ei s-au pierdut când Biserica Ortodoxă a declarat-o invenția diavolului și a distrus toate documentele. Se știe totuși că acum o mie de ani nu semăna deloc cu ceea ce astăzi numim votcă. Avea alt gust, altă culoare, alt miros și era folosită ca medicament universal, despre care se credea că vindecă orice, de la ciumă la infertilitate. Abia prin secolul 8, prin distilare, i-au fost crescute puritatea și tăria și a devenit… potabilă.

Votca poloneză

În Polonia, votca se produce încă din Evul Mediu, într-un mod tradițional, asemănator coniacului în Franța sau a whisky-ului scoțian.

Cele mai vechi branduri de votcă poloneză (Żubrówka, Goldwasser și Starka) au apărut prin secolele 16-17 și au aparținut inițial nobilimii și clericilor, care aveau dreptul să o producă și să o vândă. Producția pe scară largă a explodat apoi în Poznań, oraș în care, în 1580, funcționau aproape 500 de distilerii.

De acolo provine celebra Wyborowa. În secolul 18, votca poloneză era cunoscută în aproape toată Europa, din Olanda și Danemarca, până în România și Bulgaria.

Votca rusească

În Rusia, o votcă din struguri a ajuns la Moscova, la sfârșitul secolului 14, adusă de ambasadorii genovezi. O legendă spune că, tot pe atunci, un călugăr de la Kremlin a patentat prima rețetă rusească. „Vinul de pâine” sau „vinul care arde” a fost produs exclusiv în Marele Ducat al Moscovei până la începuturile erei industriale și era destinat doar nobilimii, fiind foarte scump.

Termenul ”vodka” apare în 1751, într-un document oficial care reglementa funcționarea distileriilor. Până în 1911, votca acaparează 90% din totalul alcoolului consumat în Rusia.

Doar cu impozitul plătit de Smirnoff se putea întreține o treime din armata rusă și, după moartea lui Lenin, taxele pe alcool au contribuit la industrializarea Uniunii Sovietice.

Stolichnaya, cea mai cunoscută votcă rusească, e produsă de Kristall, companie gigant care deține 70 de mărci diferite și îmbuteliază peste 5 milioane de sticle lunar. Naziștii au bombardat uriașa fabrică în cel de-al doilea război mondial pentru că de acolo provenea alcoolul folosit la cocktailurile Molotov.

Pe 9 mai 1945, când nemții s-au predat sovieticilor, în doar 22 de ore, rușii au băut de bucurie absolut toată votca din țară. Pare incredibil, dar, studiile spun că un bărbat rus poate să dea gata chiar și 180 de sticle pe an și ar renunța oricând la mâncare în favoarea băturii.

La Moscova, în 1997, a debutat primul campionat de băut sportiv. Vodka Open include, pe lângă activitățile ”sportive”, probe de atletism și workshop-uri.

Votca suedeză

Suedezii au făcut votcă încă din secolul 17, în cantități mici. În timp, volumul a crescut, dar producția a fost interzisă în câteva rânduri din lipsă de cereale. Treptat, procesul de distilare evoluează, iar cartofii devin ingredientul dominant. În 1950 Suedia adoptă termenul ”vodka” pentru a desemna acest tip de băuturi distilate.

Primul brand important, foarte popular și astăzi, a fost Explorer Vodka (1958), destinat inițial pieței americane. În 1979 a apărut și Absolut Vodka, preferata iubitorilor de cocktailuri tari.

După ce companiile private au primit dreptul de a produce votcă, băutura a ajuns foarte populară printre tineri, fiind consumată chiar și de adolescenți de 13 ani, care o procurau de pe piața neagră.

Până la urmă, cine și când a adus votca pe lume, după câteva pahare, nici nu mai contează. Și nici marca. Unele studii spun că oricum toată e la fel, că doar brandul o face premium.

Dar, dacă vrei ceva special, poți încerca sortimentele de votcă cu arome de bacon, unt de arahide și jeleu, clătite cu afine, popcorn, mărar, iarbă proaspăt cosită, somon sălbatic sau scorpion (chiar are un scorpion în sticlă).

Sau Born and Bred Vodka, marca lui Channing Tatum, făcută din cartofi din Idaho, cu apă de ghețar, filtrată prin cărbune și distilată de 20 de ori. Mai e și Billionaire Vodka, triplu distilată, filtrată prin gheață, cărbune de mesteacăn nordic și nisip din pietre prețioase.

Îmbuteliată în sticle cu etichete din aur masiv, ornate cu diamante. Costă doar… 3.8 milioane de dolari. Consumați responsabil!