București, 12 martie, hotel Novotel
Atunci când vorbim despre sănătatea creierului, subiecte ca rezerva cognitivă, importanța somnului și nutriției pentru o bună funcționare a lui sunt de o mare importanță. În cadrul evenimentul ‘Despre sănătatea creierului’, desfășurat pe 12 martie, la hotel Novotel, în cadrul Brain Awareness Week 2018, organizatori EFNA și APAN Romania, s-au abordat pe larg aceste subiecte, dar s-a făcut o scurtă trecere în revistă și a ceea ce reprezintă neuroștiința, medicina personalizată și ce anume se poate aplica în afecțiunile neurologice, neurorecuperarea și mai ales recuperarea post AVC, cu prezentarea câtorva soluții de brain digital health prezente și în România în acest domeniu.
Rezerva cognitivă
Unul dintre subiectele cu cel mai mare interes din partea participanților a fost ‘rezerva cognitivă’, subiect abordat de conf. univ. dr Carmen Adella Sîrbu, SUUMCB.
În pofida faptului că numărul exact de neuroni, sinapse, tracturi nervoase care intră în alcătuirea creierului nu se cunosc exact, cercetările din neuroștiinte au relevant date uimitoare care conferă mult optimism în abordarea declinului cognitiv remarcat în boli neurodegenerative precum demențele, scleroza multiplă, boala Parkinson, dar și în accidentele vasculare, traumatismele cerebrale sau afecțiunile psihiatrice. Schimbarea paradigmei impuse de Santiago Y Cajal la începutul secolului XX, aceea că după maturizarea sistemului nervos neuronii nu se mai înmulțesc, se datorează unor cercetatori precum Joseph Altman, Michael Kaplan, Peter Eriksson și Elizabeth Gould, ca să amintim doar pe câțiva.
Neurogeneza este un fenomen dovedit și acceptat după câteva decenii de combatere vehementă, fiind în prezent studiat în multe laboratoare de neuroștiinte din lume. Numărători posibile prin măsurarea concentrației izotopului carbon 14 radioactiv (14C) în ADN-ul genomic și utilizarea de modele matematice au demonstrat că în hipocamp – centrul de referință pentru memorie – apar zilnic 700 neuroni, ceea ce face ca la un adult de 50 ani, hipocampul să fie complet schimbat. Concepte precum rezerva cognitivă, rezerva cerebrală, compensarea neuronală, rezerva neuronală sau intreținerea creierului sunt astăzi foarte dezbătute, în încercarea de a atribui fiecaruia rolul și locul în menținerea unei capacități cognitive optime cât mai mult de-a lungul vieții. Datele antropometrice ale creierului uman (precum dimensiunile creierului, numărul neuronilor, al celulelor nonneuronale, repartiția lor în cortex și cerebel, consumul energetic), nu pot explica abilitățile cognitive remarcabile ale acestuia, ele încadrându-se în caracteristicile de clasă ale primatelor.
Rezerva cognitivă se referă la abilitatea unui individ de a tolera o afectare progresivă a creierului fără a prezenta simptome/semne clinice. Termenul a fost introdus prima dată de Katzman R în 1988. El a condus un studiu pe 137 de seniori, cu vârsta medie de 85,5 ani, și a examinat creierele lor postmortem, după ce în timpul vieții a evaluat capacitatea cognitivă. 10 subiecți care aveau plăci amiloide în cortex, corespunzătoare unei demențe tip Alzheimer medii sau severe, avuseseră o funcție cognitivă bună. Creierele lor însa aveau greutate mai mare și un număr mai mare de neuroni. El a emis ipoteza unei rezerve care a permis acestor subiecți să fie clinic asimptomatici, deși aveau markeri de demență Alzheimer.
Rezerva cognitivă pune accentul pe modul în care oamenii pot îndeplini mai bine sarcinile prin practică și dobândirea de abilități, adica prin dezvoltarea de “software”, de aceea rezerva cognitivă este considerată o protecție activă. Rezerva cerebrală conferă mai mult “hardware„ care asigură o protecție pasivă. Indivizii cu rezervă cerebrală mai mare pot acumula mai multe modificări patologice până este atins pragul critic și apar manifestarile bolii. Rezerva cognitivă și rezerva cerebrală se influențează reciproc în timp, între ele fiind un continuum în care neuroplasticitatea joacă un rol important.
Conceptul de neuroplasticitate a marcat decada creierului și studiile de imagistică funcțională ne dau motive să fim optimiști în privința îmbătrânirii cât mai fiziologice. Dar, neuroplasticitatea poate fi și aberantă, precum în cazul organizării unor focare epileptogene, sau al adicțiilor. Circuitele neuronale ale comportamentelor aberante precum corupția, plagiarismul, violența, ulterior vor determina acțiuni și mai complexe de incorectitudine. Așadar, micile abateri de la codul moral se amplifică în timp și devin normalitatea pentru indivizii respectivi.
La începutul decadei creierului, Swaab spunea despre acesta ,,use it or lose it”. Astfel cele mai eficiente metode de creștere a rezervei cognitive sunt stimularea cognitivă și activitățile recreaționale (anii de școlarizare, multilingvismul, discuții despre evenimente și subiecte de interes, jocuri de societate, puzzle-uri, muzică și activități practice precum gătitul sau grădinăritul, lectura, cântatul la un instrument, teatrul, excursii tematice, conferințe, scrierea de articole, cărti etc.).
Cercetările actuale relevă importanța rezervei cognitive atât în procesele fiziologice ale îmbătrânirii populației, cât și în patologia neurologică degenerativă și conferă strategii pentru prezervarea sau creșterea acesteia, astfel ca simptomele și semnele bolii să poată fi reversibile sau dezvoltate cât mai târziu.
Somnul
Subiectul somunlui a fost abordat de dr Floriana Boghez, medic neurolog Academica Clinic și Somnolog.ro:
Somnul este o stare fiziologică activă și dinamică, reversibilă și periodică, ce ocupă aproape o treime din viață, iar de sănătatea și calitatea lui depinde întreaga noastră viață socială, profesională și personală.
Pacienții cu boli neurologice (neurodegenerative, neuromusculare, autoimune, cerebrovasculare, sindroame epileptice etc.) asociază deseori tulburări ale somnului, care pot fi comorbidități sau pot fi complicații ale bolii de bază. Pe de altă parte, unele tulburări de somn netratate pot duce cu timpul la apariția unor afecțiuni neurologice secundare.
Cele mai frecvente tulburări de somn în patologia neurologică sunt tulburările respiratorii în somn, hipersomniile, parasomniile, tulburările motorii în somn, tulburarile de ritm circadian și insomnia de diferite cauze.
Pacienții trebuie să se adreseze medicului specializat în medicina somnului atunci când remarcă dificultăți legate de adormire și menținerea somnului, disconfort sau senzații dezagreabile în raport cu somnul (sforăit, picioare neliniștite), comportamente anormale în somn (sesizate, de cele mai multe ori, de familie), treziri repetate, coșmaruri frecvente, somnolență și fatigabilitate în timpul zilei, tulburări de atenție și concentrare fără un motiv evident, cefalee matinală rezistentă la terapie. În funcție de tabloul clinic al fiecărui pacient, medicul va recomanda explorările paraclinice necesare diagnosticului corect și tratamentul corespunzător menit să amelioreze tulburarea de somn.
Alimentația pentru un creier sănătos
Importanța unei alimentații pentru un creier sănătos a fost abordată de dr. Ruxandra Pleșea, nutriționist Spitalul Ponderas:
O dietă sănătoasă pentru creier urmărește prevenția evenimentelor vasculare și sănătatea cardiovasculară; încetinirea declinului cognitiv, fenomen asociat cu îmbătrânirea și cu sechelele AVC; oferirea de ajutor în bolile neurologice dar și sănătate mintală, psihică și emoțională.
Dieta recomandată pentru încetinirea declinului cognitiv, post AVC, Alzheimer sau îmbătrânire este, conform American Stroke Association’s International Stroke Conference 2018/Los Angeles, dieta ‘MIND Diet’, o combinație între dieta mediteraneană și dieta DASH. Aceasta recomandă consumul de pește, fructe de pădure, legume (în special frunze verzi), ulei de măsline presat la rece și evitarea zahărului și a cerealelor rafinate.
Dieta în bolile neurodegenerative ia în calcul inflamația cronică, stresul oxidativ, radicalii liberi, antioxidanții, dar și ipoteza acumulării de metale grele ce induc disfuncții mitocondriale și neurotoxinele. Această dietă urmărește scăderea producției de radicali liberi, creșterea nivelului de antioxidanți și a mecanismelor reparatoare ale leziunilor oxidative.
O alimentație sănătoasă pentru creier urmărește și nivelul mineralelor (magneziu, fier, cupru), vitaminelor (întregul grup de vitamine B: B6, B12, folat, dar și D, E și C) dar și fitonutrienții (ex. Curcumina). Un deficit al complexului de B-uri este asociat cu micșorarea creierului, bolile neurodegenerative, depresie, neuropatii și boli psihiatrice.
În ultima perioadă un rol tot mai important i se acordă microbiomului (axa intestin-creier) dar și Ayurveda (plante tonice nervine și în special Ashwagandha – previne moartea neuronală prin mecanism antioxidant și antiapoptotic, protejează împotriva neurotoxinelor din mediu). Nu în ultimul rând trebuie considerat un stil de viață sănătos, fără stress, fumat și calitate a somnului.
Conferința ‘Despre sănătatea creierului’ a fost dedicată dezvoltării personale a reprezentanților asociațiilor de pacienți din domeniul neurologiei din România, pusă în folosul organizației și implicit a pacientului pe care aceștia îl reprezintă. Au fost prezenți reprezentanți din domeniile scleroză multiplă, Parkinson, Alzheimer, Huntington, epilepsie, AVC, distonie, miastenia gravis, sănătate mintală, boli rare etc.
În perioada 12 -18 martie 2018 are loc la nivel internațional campania Brain Awareness Week 2018, un eveniment care are ca obiectiv creșterea gradului de conștientizare a progresului și beneficiilor cercetării la nivelul creierului. Cu acest prilej pe 12 martie a avut loc la București, la hotel Novotel, conferința ‘Despre sănătatea creierului’, organizată sub egida Federației Europene a Asociațiilor de Neurologie (EFNA), având coorganizator Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România), sponsor local Janssen România.
Cristina Vlădău
Vicepreședinte APAN România
