În episodul din această săptămână al campaniei „Dreptul la memorie”
Vineri, 29 mai, de la ora 19.00, pe TVR 2 (şi în simulcast pe TVR HD), campania Dreptul la memorie. Argumente pentru un Muzeu al Comunismului la Bucureşti continuă cu difuzarea unui nou episod cu titlul: Fuga din infern
În faţa agresivităţii regimului comunist a existat o formă de reacţie: refugiul, fuga. Dacă în primii ani au existat oameni care au reuşit să fugă din ţară, alţii au ales calea munţilor, pentru a lupta cu arma în mână, sperând la un ajutor extern. Treptat, cei din munţi vor fi prinşi.
Pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş a activat grupul „Carpatinilor Făgărăşeni”, condus de Ion Gavrilă Ogoranu. Torturând populaţia satelor din regiune, Securitatea a reuşit până în 1956 să destrame grupul. Ultimii partizani au fost prinși în urma unei înscenări prin care li s-a promis fuga din ţară.
Dorinţa de a emigra a crescut odată cu timpul. În tot blocul răsăritean din ce în ce mai mulţi fugari asaltează graniţele de vest. Cu cât regimul era mai bine instalat şi mai greu de crezut că va fi înlăturat, cu atât nevoia de libertate creştea. Numărul celor care visau să fugă din lagărul numit România a crescut constant până în 1989. Cea mai uzitată cale era Iugoslavia. Grănicerii erau instruiţi să tragă fără somaţie. Asemenea Zidului Berlinului, Dunărea atrăgea anual sute de fugari.
Scriitorul Daniel Vighi a trăit experienţa chiar pe graniţa de Vest, ca militar în termen. Brânduşa Armanca a cercetat fenomenul emigrației. Nu există date statistice exacte ale tentativelor de fugi din ţară. Sute de români au murit pe graniţă. Mulţi dintre ei îşi dorm somnul de veci în cimitirele de pe malul sârbesc al Dunării.
În data de 8 mai, Televiziunea Română împreună cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat campania Dreptul la memorie. Argumente pentru un Muzeu al Comunismului la Bucureşti. În fiecare săptămână, de la ora 19.00, la TVR 2 poate fi urmărită o serie de şapte filme documentare realizate de TVR şi difuzate în premieră absolută, urmând ca ciclul să se încheie în 26 iunie cu o dezbatere care va rezuma concluziile acestui demers.
Actorul Constantin Lupescu este naratorul întregului serial documentar, el fiind călăuza dar şi interlocutorul istoricilor şi cercetătorilor, personalităţi implicate în acest efort de recuperare a istoriei noastre recente: Lucia Hossu Longin, Stejărel Olaru, Cristian Vasile, Octavian Roske, Marius Oprea, Ștefan Bosomitu şi mulţi alţii.
Bucureştiul este una dintre puținele capitale ale fostelor ţări comuniste care nu are un Muzeu dedicat perioadei comuniste. IICCMER, partener al TVR, are ca obiectiv înfiinţarea unui asemenea muzeu, iar TVR, ca instituţie naţională, deţinătoare a unei vaste arhive video şi martor important al comunismului românesc, are datoria de a se implica în acest demers.
Mesajele telespectatorilor sunt aşteptate pe adresele de e-mail ale campaniei: dreptullamemorie@tvr.ro, muzeulcomunismului@tvr.ro, şi office@iiccmer.ro.
