Care este rolul acestei instituţii strategice a României în combaterea pandemiei de coronavirus? Cum a fost salvat Institutul Cantacuzino? Cine sunt specialiştii de talie mondială care lucrează aici şi ce poveşti uimitoare de viaţă au – aflăm din reportajul „Un institut pentru o ţară”, realizat de Alina Grigore. La TVR 1 începe un sezon nou „Dosar România”, duminică, 20 septembrie, ora 18.00.
Mult timp a fost cel mai mare institut de seruri şi vaccinuri din România şi din Europa de Sud-Est, dar a avut multe alte roluri importante. Ştiaţi că pe linia de producţie a Institutului s-au aflat medicamente precum cantastimul (stimulator al capacităţii de apărare a organismului) şi celebrul polidin, dar şi alte câteva sute de preparate? Milioane de oameni au fost imunizaţi cu ajutorul vaccinurilor produse de Institutul Cantacuzino.
Înfiinţat în 1921 la iniţiativa profesorului Ioan Cantacuzino, prin decret dat de Regele Ferdinand I, Institutul Cantacuzino avea drept scop „imunizarea populaţiei contra pandemiilor şi epidemiilor”. Specialiştii Institutului se ocupau însă şi de diagnostic, cercetare, sănătate publică şi învăţământ. De-a lungul timpului, eforturile lor au dus la eradicarea variolei în România şi au ferit populaţia de tuberculoză, tetanos, difterie, dizenterie, holeră etc.
Povestea Institutului Cantacuzino din Bucureşti, spusă de Alina Grigore, într-un reportaj serios documentat, deschide noul sezon Dosar România la TVR 1, duminică 20 septembrie, de la ora 18.00.
„Nu oricine îşi asumă o filmare în laboratorul unde se fac testele pentru depistarea virusului SARS-COV2 sau în aria unde se desfăşoară testele, pe loturi experimentale, pentru realizarea în viitor a unui nou vaccin gripal”.
Aflat în pragul falimentului, Institutul Cantacuzino a fost preluat de Ministerul Apărării cu datorii imense, cu specialişti de înaltă clasă care nu-şi primeau salariile la timp, cu zeci de procese şi câteva clădiri gata să se prăbuşească. Un institut strategic al României, dar în care nu se mai fabrica nimic. Doar Laboratoarele de Referinţă şi Cercetarea au supravieţuit. În decembrie 2017, armata şi-a asumat misiunea de a salva institutul.
„Am vrut să vedem cu ochii noştri ce s-a schimbat în cei aproape trei ani de când această instituţie strategică a trecut la MApN şi care sunt planurile pentru viitor. Nu oricine îşi asumă o filmare în laboratorul unde se fac testele pentru depistarea virusului SARS-COV2 sau în aria unde se desfăşoară testele, pe loturi experimentale, pentru realizarea unui nou vaccin gripal, în viitor. Duminică, la Dosar România, veţi vedea imagini în premieră, inclusiv circuitul producerii unui vaccin”, mărturiseşte Alina Grigore, realizator al reportajului „Cantacuzino – un institut pentru o ţară”. Alina i-a avut alături în acest demers jurnalistic, cu filmări susţinute în diferite etape de timp, pe directorii de imagine Claudiu Petringenaru şi Andrei Coruţ, colegi de la sunet şi asistenţi de imagine.
Aproape scos din schema sănătăţii publice, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino a început să lucreze cu motoarele turate la maximum pentru combaterea pandemiei de coronavirus. În prezent, aici se fac sute de teste zilnic pentru depistarea virusului care a pus la grea încercare omenirea: SARS-COV2. În Laboratorul Infecţii Respiratorii Virale, 12 specialişti lucrează zi lumină, inclusiv în weekend, până la ultima probă venită. Pentru toţi oamenii în suferinţă care au nevoie de un răspuns. Au fost zile în care acest institut a primit peste 1.000 de probe. Trimise de DSP şi spitale din toată ţara.
După fiecare specializare în străinătate, s-a întors acasă. Mihaela Lazăr, biolog, este primul cercetător român care a decodat genetic harta virusului SARS-COV2, cu mutaţiile suferite la noi.
Echipa Dosar România ne va face cunoştinţă cu Mihaela Lazăr, biolog, şefa acestui important laborator, care include Centrul Naţional de Gripă şi Laboratoarele de Referinţă pentru Rujeolă şi Rubeolă. Pandemii, epidemii, confirmări, analize genetice, secvenţieri, tot ce ţine de această zonă şi are relevanţă naţională şi internaţională se confirmă aici. Centers for Disease Control and Prevention din Atlanta şi-a dorit-o pe Mihaela în echipa sa. Dar după fiecare specializare, ea s-a întors acasă, unde aplică tot ce a învăţat în mari centre din America şi Europa. De altfel, este primul cercetător român care a decodat genetic harta virusului SARS-COV2, cu mutaţiile suferite la noi. A secvenţiat întregul genom al acestui coronavirus, iar informaţiile au ajuns nu doar la OMS, ci în toate bazele de date internaţionale şi pot fi folosite de cercetători din întreaga lume. O mai bună cunoaştere va ajuta la obţinerea unor tratamente mult mai aplicate şi mai eficiente, în viitor.
Ce s-a întâmplat cu produsele brand ale institutului – vaccinul împotriva tuberculozei, cel antitetanos sau cel care ne ferea de gripă –, ce linii noi de producţie există în prezent, care este primul produs al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” aflat din nou pe piaţă vom vedea duminică, în prima ediţie a noului sezon Dosar România. Reportajul Alinei Grigore ne prezintă şi specialişti de valoare ai institutului, ne poartă prin istoria sa, inclusiv prin intermediul unor imagini transpuse de pe peliculă, dar ne dezvăluie şi ce planuri de viitor există pentru Institut: o fabrică destinată vaccinurilor şi mai multor produse marca Institutul Cantacuzino, un viitor muzeu. Tot atunci, şi despre Ferma Băneasa, unde se cultivă orzul natural, în condiţii speciale, folosit la prepararea produselor institutului, dar unde se fac şi diferite diferite experimente cu certificări naţionale şi internaţionale.
Duminica, în noul sezon Dosar România, difuzat de TVR 1 la ora 18.00, realizatorii ne propun poveşti, dar poveşti adevărate, cu personaje adevărate, oameni pe care îi găsim printre noi, la fel ca noi. La Dosar România, în această toamnă, vom găsi subiecte despre poluare, singurătate, modă, copiii inteligenţi sau despre dărnicie şi dăruire.
