Aplicarea și îmbunătățirea legislației în vigoare, alocarea resurselor necesare prevenției, monitorizării și controlului braconajului, valorificarea potențialului turistic și cultural al zonei ca alternative economice la pescuit, și îmbunătățirea condițiilor de trai ale comunităților din Delta Dunării sunt doar câteva dintre soluțiile identificate de participanții la masa rotundă cu tema Managementul sustenabil al resursei piscicole în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – Studiu de caz: braconajul, organizată de Asociația Salvați Dunărea și Delta. Evenimentul a avut loc în cadrul celei de a 11-a Conferințe a Părților la Convenția Ramsar (COP11 Ramsar) privind zonele umede de importanță internațională.
Luni, 9 iulie, la Palatul Parlamentului, în prezența invitaților la Conferința Ramsar, Asociația Salvați Dunărea și Delta (SDD) a adus la aceeași masă reprezentanți ai instituțiilor responsabile de managementul sustenabil al resurselor piscicole din Delta Dunării: Ovidiu Constantin Dăescu, Comisar General, Garda Naţională de Mediu, Viorica Bîscă, Guvernator, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Marian Lixandru, Director de Inspecţie, Autoritatea Naţională pentru Pescuit și Acvacultură, Marian Sora, ofițer specialist, Serviciul Pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol, Direcția de Ordine Publică, Inspectoratul General al Poliției Române. De asemenea, la discuții au participat Gheorghe Ștefan, Președintele Patronatului Român al Peştelui și oameni de afaceri din domeniul exploatării resurselor piscicole: Dumitru Măereanu, Robert Răduță și Vasile Țeican.
Discuțiile au plecat de la reportajul “Hoții de caviar” care a arătat cum se face traficul de caviar de morun, deși pescuitul sturionilor în scopuri comerciale a fost interzis în România în 2006 pentru o perioadă de zece ani.
Toți cei prezenți la întâlnire au fost de acord că instituțiile pe care le reprezintă dispun de pârghiile legale pentru prevenirea și combaterea braconajului, dar că, în același timp, lipsa resurselor materiale, financiare și umane, fac aproape imposibilă aplicarea legii. În același timp, legislația ar trebui să prevadă pedepse mai aspre pentru activitatea de braconaj. În concluzie, este necesară constituirea unui grup de lucru în care să fie implicați toți factorii interesați, în vederea îmbunătățirii legislației, prin introducerea unor pedepse mai dure, inclusiv a măsurii arestării preventive pentru fapte de braconaj.
Participanții la masa rotundă au subliniat necesitatea încurajării alternativelor economice la pescuit în Delta Dunării, a activităților de ecoturism și de revigorare a meșteșugurilor tradiționale locale, cum ar fi împletiturile din papură. Comunitățile de pescari din Delta Dunării, afectate de scăderea alarmantă a resurselor de pește, pot regăsi în aceste activități soluții în scopul dezvoltării durabile a zonei.
“Delta Dunării nu este o fermă piscicolă, este o rezervație a biosferei, unde activitatea umană trebuie calibrată astfel încât sa nu dăuneze echilibrului natural. Din păcate, interese economice mai presus decât interesul național fac ca în fiecare an delta să mai moară puțin.” a declarat Mălin Mușatescu, vicepreședinte al SDD.
Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu și ai Inspectoratului General al Poliției Române și-au exprimat determinarea și disponibilitatea de a conlucra la acțiuni de combatere a braconajului. Însă, în prezent realitatea este că braconierii dispun de logistică și mijloace de comunicare și deplasare mai eficiente decât cele ale organelor de control, ceea ce duce la nereușita acestor măsuri.
O soluție pentru ca peștele braconat să nu poată intra în rețelele de distribuție, este viitoarea bursă de pește, instituția care poate asigura un control mai amănunțit al provenienței capturilor de pește, a precizat reprezentantul ANPA. Achiziționarea unor echipamente de monitorizare și control este condiția esențială pentru realizarea unui studiu de evaluare a supravieţurii puilor de sturioni eliberaţi în Dunăre prin programele de repopulare.
Convenţia asupra zonelor umede sau Convenția Ramsar este un tratat interguvernamental semnat la 2 februarie 1971, în oraşul iranian Ramsar, care stabileste cadrul actiunilor nationale si cooperarii internationale pentru conservarea si utilizarea raționala a zonelor umede si a resurselor pe care acestea le ofera. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă. Delta Dunării este cea mai mare zonă umedă naturală a Europei și, totodată, cea mai bogată în biodiversitate, unul dintre cele mai bogate ecosisteme europene, locuit de 5000 de specii de floră şi faună.
Tema stabilită pentru COP11 Ramsar este ”Zone Umede, Turism și Recreere” (Wetlands, Tourism and Recreation), fiind menită să atragă atenția asupra rolului pe care îl poate avea turismul responsabil în conservarea zonelor umede de importanță internațională, iar deviza sub care se va desfășura conferinţa este “Zonele umede: cămin și destinație”.
Asociația Salvați Dunărea și Delta este o organizaţie neguvernamentală de protecție a mediului, care s-a impus în cei peste opt ani de activitate prin acțiuni susținute de advocacy pe probleme ecologice şi a demonstrat prin rezultate concrete că poate oferi soluții pentru marile provocări cu care se confruntă Delta Dunării. De asemenea, asociaţia are o activitate susținută și în domenii conexe protecției mediului, având în portofoliu proiecte care vizează dezvoltarea durabilă, dezvoltarea comunitară locală, managementul deșeurilor, economia socială și dezvoltarea resurselor umane, managementul apelor, campanii de informare și conștientizare cu privire la protejarea mediului, antreprenoriat social etc. (www.salvatidelta.ro)
