În România, vremea unanimităţilor a apus odată cu comunismul, iar PNŢCD nu face excepţie. Sunt şi situaţii în care hotărârile se iau prin consens, dar, de regulă, dezbaterea conduce la puncte de vedere majoritare, care se impun prin vot. Democraţia internă a vieţii de partid se bazează tocmai pe acest mecanism. Nerespectarea lui conduce la anarhie. Din păcate, partidul nostru are o nefericită tradiţie în privinţa mutării dezbaterii, din forurile interne, în presă. În loc de a găsi argumente pentru a-şi transforma minoritatea în majoritate, unii fruntaşi ţărănişti „împing” în faţa opiniei publice poziţii politice proprii, contrare celor adoptate de conducerea partidului. Cazul de la Tuşnad este un ultim exemplu în această privinţă. Faptul este imputabil şi a fost sancţionat sever. Congresul PNŢCD din ianuarie s-a pronunţat cu o majoritate clară asupra chestiunii în dispută: deşi coleg în PPE cu PD, partidul dă prioritate unui parteneriat cu PNL, partid istoric, ca şi al nostru. Din această hotărâre a decurs cea a boicotării referendumului de către PNŢCD. Cu atât mai condamnabilă este perseverarea liderilor moţiunii perdante la congres în susţinerea publică a poziţiei lor.
Chiar şi mai gravă mi se pare contestarea şi atacarea făţişă a unor oameni şi a unor politici care au fost validate printr-un vot politic de netăgăduit. Fiecare are dreptul la opinie, dar prin nerespectarea regulii majorităţii, se situează de facto în afara structurii de partid. Este regretabil şi dureros, mai ales pentru un partid slab cotat electoral, cum este PNŢCD astăzi. Comitetul Interimar de Conducere al organizaţiei judeţene Cluj a PNŢCD se delimitează de astfel de practici şi lansează către ţărăniştii clujeni un apel la solidaritate, fără de care nu putem spera să ne depăşim actuala condiţie.
Radu Sârbu,
Preşedinte interimar PNŢCD-Cluj
{mosloadposition user10}
