Gulaş din Maramureş la Târgul Naţional al produselor tradiţionale de la Academia de Ştiinţe Agricole si Silvice, in perioada 29 – 31 octombrie 2010, ediţia a XXII – a
Dupa participarea la Festivalul Gulasului din Ocna Şugatag de acum câteva săptămâni, doamna Rodica Ţiplea, cea care ne încântă, de fiecare dată, cu prăjituri de casă tradiţionale – foi cu mere, prăjitură caramel, cu nucă de cocos, doboş, bezele Sarah Bernhardt, salam de biscuiţi, prăjitură cu mac – va aduce vestitul gulaş, pentru prima oară la Târgul de la ASAS, sâmbătă, 30 octombrie. De asemenea, plăcinta creaţă de Maramureş, va fi preparată direct in faţa dumneavoastră iar doritorii pot participa direct, alegând sortimentul de brânză pentru umplutură.
“La Ocna Sugatag are loc Festivalul Gulasului, o competitie intre bucatari amatori si profesionisti in prepararea celui mai gustos gulas – mâncare traditionala maghiara. Cuvantul "gulas" în maghiara inseamna "pastor de vite". Pe vremuri, aceasta mancare a fost numita "carne de gulas", insemnand carne care este pregatita de pastorul de vite. Prima reteta care explica metodele de preparare a gulasului dateaza înca din 1787, fiind semnata de Jozsef Gvadanyi. Prepararea gulasului nu a cunoscut modificari semnificative de-a lungul anilor, ingredientele folosite si combinarea lor ramanand neschimbate. Iar mancarea trebuie musai udata cu horinca. Ne-am gândit să aducem acest festival şi în Bucuresti. În 3 ceaune, de diferite dimensiuni vom pune zarvat, costita, carne de porc şi vita, cartofi, condimente , boia iute si boia dulce, pasta de ardei. Chiar şi lemnele sunt din Maramures si va invitam pe toti sa gustati si sa mancati un gulas mostenit, se pare, din Ungaria dar cunsocut si la noi aici ” , a spus Rodica Ţiplea.
Strop de sănătate din fructe
Pentru că iarna bate la uşă este esenţial să ne ferim de bolile care vin odată cu sezonul rece. Aşadar, trebuie să ne ghidăm după vorba din popor, „un mar pe zi tine ţine doctorul departe” pentru că merele au un conţinut bogat de vitamina C, fibre si antioxidanţi. De asemenea, fibrele din măr reduc colesterolul şi trebuie să ştim că merele conţin potasiu, care este important in normalizarea presiunii arteriale. Consumate în cursul toamnei şi al iernii, merele ajuta la cresterea imunitatii si la prevenirea racelilor si a infectiilor aparatului respirator. Sucul de mere contine celuloza, saruri minerale, vitaminele C, A, B1 si este indicat in astenia fizica, anemie, reumatisme, stari de febra, obezitate, guta, ulcer gastric sau insomnii. Datorita aciditatii reduse, merele ajuta digestia, iar cuprul, fierul si zincul inlesnesc arderile in organism.
De altfel, toate fructele de toamnă (merele, perele, prunele, strugurii, gutuile, nucile sau castanele) sunt tonice pentru organism. Şi asta pentru că au un conţinut mai ridicat de fructoză. Astfel, zahărul natural ajută organismul din punct de vedere energetic, îmbunătăţindu-i tonusul. Copiii în creştere, tinerii care depun efort fizic şi intellectual dar şi persoanele în vârstă ar trebui să consume zilnic aceste fructe pentru a-şi întări organismul.
La a 22-a ediţie a “Târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale produse în ferme şi gospodării ţărăneşti” vă aşteptăm să vă bucuraţi de minunăţiile pe care această toamnă vi le oferă, direct de la producători autohtoni pentru că, cu ajutorul fructelor şi al legumelor vă veţi puteţi pregăti organismul pentru anotimpul rece, fortificându-l în acest fel cu minerale şi vitaminele de care corpul nostru are nevoie.
Din Oltenia – o cură de sănătate cu mere şi suc de mere din Horezu, Vălcea
Familia Conecini deţine în comuna Maldaresi, lângă Horezu în judeţul Vâlcea o plantaţie de meri cu soiuri diverse, atât din cele clasice romaneşti, cât şi câteva soiuri mai noi ce au fost plantate mai curând. Din soiurile noi se disting soiul “ Generos” şi soiul “Florina”.
Mărul “Generos” este un soi românesc, creat din încrucişarea mai multor varietăţi, printre care Frumosul de Voieşti şi Ionatanul. Merele, supramijlocii şi mari, sunt sferice sau un pic turtite, aproape simetrice, cu peliţa netedă, uşor ceroasă. Culoarea rosu-deschis pe un fond verde-galbuile este foarte atrăgătoare, iar pulpa galbenă, cu textura fină, suculentă şi crocantă, având un gust plăcut, fin aromat, le face de-a dreptul irezistibile. Aceste mere dulci şi frumoase, care se recoltează la sfârşitul lunii septembrie, rezistă până în luna martie.
Mărul “ Florina” este un soi foarte rafinat, apărut pentru prima oara in Franţa. Fructele sunt supramijlocii sau mari, si, înainte de a fi culese de pe ramurile încărcate, sunt protejate de un strat fin de pruina, care le da un aspect foarte interesant. Altfel, lustruite, au o pielita roşu-vişinie cu luciu pronunţat. Forma uşor tronconica, uneori sferic turtită, le face uşor de remarcat în orice coş de fructe. Aceste mere sunt excelente pentru a fi mâncate crude datorită pulpei consistente de culoare crem, potrivit de dulce si slab acidulata, dar cu o aroma deosebita. Recoltate în octombrie, se păstrează cel mai bine toata iarna, fără a-şi pierde din calităţi.
“Sucul veritabil de mere produs de familia noastră chiar în incinta livezii, din mere proaspăt culese este preparat după o reţetă din bătrâni de prin partea locului. Secretul savorii şi aromei inconfundabile al sucului nostru consta în combinaţia specială dintre mai multe soiuri de mar, fiecare într-o anumita proporţie “, ne precizează Andra Conecini.
Complexul Apicol Veceslav participă la Targul Naţional al produselor ecologice tradiţionale şi naturale
Produsele Complexului Apicol Veceslav Harnaj se vor alătura în acest weekend produselor tradiţionale, naturale şi ecologice de la Academia de Ştiinţe Agricole. Produsele apicole sunt recomandate în orice casă în anotimpul rece, fiind energizante şi imuno-stimulatoare naturale. Polenul, lăptişorul de matcă, lăptişorul de matcă omogenizat în miere de flori de salcâm, mierea propolizată, Apivitas Forte şi însăşi mierea sunt întăritoare ale organismului în perioada de expunere la viroze şi afecţiuni gripale. Efecte apiterapeutice extraordinare are şi oţetul de miere şi mere, obţinut prin fermentaţie naturală, despre care se spune că poate vindeca 100 de boli.
Complexul Apicol Veceslav Harnaj va prezenta şi mierea recent premiată cu 3 medalii de aur la concursul „Best Honey” în Slovenia. Alături de produsele stupului, întăritoare ale organismului, Complexul Apicol vă aduce şi liniile de cosmetice, fără parabeni, conservanţi şi coloranţi, creme după reţete tradiţionale de 45 de ani. Gama Apidermin ce încorporează lăptişorul de matcă, gama Floral cu propolis sau gama Floramin cu miere, vă invită să testaţi beneficiile produselor apicole pentru o piele minunată. „Vrem să aducem produsele noastre naturale cât mai aproape de consumator. Prin prezenţa la târguri şi preţurile de producător practicate, sperăm ca produsele apicole româneşti să devină accesibile oricărui cumpărător” a declarat Constantin Popa, director general Complex Apicol Veceslav Harnaj.
Şerbet, dulceţuri fine şi gemuri cu zahăr şi fără zahăr
”Se spune ca în ziua de Sfântul Dumitru, lupii mănâncă căldură şi abia de acum se face cu adevărat frig. Zilele se fac mai scurte, seara vine repede, focul arde în sobe şi uneori pofta de dulce ca de vara ne invadează simţurile. Şi daca deschidem cămara, de pe unul din rafturi ne îmbie şerbetul. De fructe ori de flori, de zahar ars, cafea sau cacao, acest dulce este perfect pentru după-amiezile de acum reci care vor veni.
Şerbetul este de fapt o dulceaţa orientală care se serveşte cu multă apă rece musafirului obosit de drum. La prepararea lui trebuie sa ţinem cont de nişte reguli. În primul rând zeama fructelor trebuie sa fie foarte bine limpezită, altfel şerbetul se va zaharisi, iar vasul de fierbere şi lingura cu care amestecam trebuie sa fie curate. Se recomandă folosirea unui ceaun gros, cu fundul rotund, pentru a putea fi frecat mai uşor. Tradiţional, bunicile noastre foloseau la prepararea dulceţei şi a şerbeturilor tingiri de arama cositorite.
Totul porneşte de la un sirop de zahar care se fierbe pana se leagă. Încercarea siropului, ca sa vedem daca e suficient de legat, se face dând drumul la câteva picături într-un pahar cu apa rece. Daca picăturile se pot lua între degete, siropul este gata şi se poate lua de pe foc. În timpul fierberii trebuie şterse marginile tingirii, pentru a evita zaharisirea şerbetului. Amestecatul şerbetului se face după o verificare cu vârful degetului. Daca suportam căldura, putem începe amestecatul. Acesta se face într-un singur sens, cu viteza constantă, până când devine ca un aluat mai tare şi poate fi luat cu mâna fără să curgă. Apoi îl punem în borcane curate, îl îndesam bine ca sa nu rămână goluri de aer, îl aşezăm frumos în cămara pe raft şi aşteptam să ni se facă poftă " – invitaţie făcută către bucureşteni şi nu numai de la Anca Corduban din Dragomireşti, Suceava.
Carne de porc din rasa Mangaliţa din Lăpuşel
Porcilor de Mangaliţa le prieşte o creştere „deschisă”, în libertate, fără constrângeri şi cuşti. Aceasta rasa are nevoie de multă libertate de mişcare, fiind adaptaţi păşunatului. În felul acesta, carnea lor va fi delicioasă, de o culoare mai închisă. Carnea acestei rase de porc conţine puţină apă, în comparaţie cu cea rezultată de la porcii crescuţi intensiv, în spaţii închise. Tocmai de aceea, acest porc este recomandat pentru obţinerea produselor de carne bazate pe uscare şi pentru fabricarea şuncii.
Carnea este recomandată pentru mezeluri de factură specială, fără să fie necesar adaosul de slănină. Specialişti în nutriţie susţin că este considerabil mai mic conţinutul de colesterol atât în carnea, cât şi în slănina porcilor Mangaliţa. Grăsimea nesaturată a porcului Mangaliţa este mai sănătoasă decât a porcului obişnuit, este mai curată şi se topeşte la o temperatura mult mai scăzută.
Spre deosebire de alte rase de porci, indiferent de efortul depus de crescător, animalele din această rasă au sporuri reduse de creştere în greutate. Totodată, dacă porcii din complexe ajung la greutatea optimă de tăiere la vârsta de 6-7 luni, cei din rasa Mangaliţa depăşesc cu mult un an.
“Am testat piaţa cu câteva kilograme în săptămânile trecute, cârnaţii ecologici din carne de Mangaliţa, au fost foarte bine primiţi aşa că mai venim cu noi preparate pentru că dorim să fim pe linia produsului tradiţional şi să oferim sănătate, chiar dacă preţul e mai ridicat dar garantăm calitatea. Dorim ca marca maramureşeană a produselor TOTO să fie cunoscută atât în ţara cât şi în străinătate”, a precizat Ion Tătăran, administrator firma Toto SRL.
Aşa cum v-au obişnuit, Doina si Marius Bratu, producătorii săpunului natural handmade SANFLORA, vă întâmpină cu un săpun diferit de orice alt produs comun pe care l-aţi utilizat până în prezent. Săpunul SANFLORA este un săpun în întregime natural, fără coloranţi, conservanţi sau parfumuri artificiale, este îmbogăţit cu extracte din plante, miere, propolis, lapte de capră şi argile şi este înmiresmat cu uleiuri esenţiale din plante. Un alt ingredient definitoriu al săpunului SANFLORA este timpul. Săpunul SANFLORA este făcut fără fierbere şi lăsat la macerat vreme de 4 săptămâni, păstrând astfel active proprietăţile plantelor, ale uleiurilor şi ale celorlalte ingrediente naturale.â
Dulceţuri şi halva
La a 22-a ediţie a Târgului veţi putea alege din feluritele tipuri de dulceaţă realizată în stil turcesc, foarte concentrată şi dulce – dulceaţă de smochine, dulceaţă de trandafiri, dulceaţă de smochine, nucă şi susan, dulceaţă de mure, dulceaţă de vinete.
Dacă vă este dor de halva, nu trebuie să rataţi acest Târg pentru ca aici veţi găsi halva cu fistic şi halva cu cacao. Acest produs este realizat din seminţe de susan (nu floarea soarelui). Halvaua din susan este de o calitate superioară şi are un gust deosebit. Pentru curioşi, trebuie să menţionăm că halvaua nu se poate face în casă, deoarece se folosesc nişte prese puternice, de câteva sute de kilograme, ca să uniformizeze pasta de halva.
Vă invităm la ediţia 22-a a Târgului din parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice să descoperiţi produsele a peste 25 de producători din toate zonele României – Maramureş, Bucovina, Oltenia, Moldova, Muntenia, Ardeal, Banat. Haideţi alături de noi să vă bucuraţi de preparate inedite, cum ar fi pâinea la ţest, păstrăv prăjit cu mămăliguţă şi mujdei cu leuştean, vin fiert cu scorţişoara, mozzarella de bivoliţă, iaurt de bivoliţă, bulz ciobănesc şi pastramă, sărmăluţe cu păsat maramureşene, legume, fructe proaspete dar şi conserve de toamnă pentru iarna ce va sosi.
