Incidența obezității crește într-un ritm alarmat, în toată lumea, inclusiv în rândul copiilor, ducând la complicații medicale pe termen lung. De ce se întâmplă acest lucru? Ține doar de stilul alimentar sau cauzele sunt și de natură ereditară? Medicul chirurg Mihai Ionescu, specializat în chirurgia obezității, oferă răspunsuri la aceste întrebări.
“Conform Organizației Mondiale a Sănătății, obezitatea este definită ca acumulare anormală sau excesivă de grăsime care prezintă un risc pentru sănătate. Un indice de masă corporală (IMC) peste 25 este considerat supraponderal, iar peste 30 este considerat obezitate.
Problema obezității a ajuns la proporții epidemice, peste 4 milioane de oameni murind în fiecare an ca urmare a obezității. Rata obezității continuă să crească la adulți și copii.
Conform statisticilor, din 1975 până în 2016, prevalența copiilor și adolescenților supraponderali sau obezi cu vârsta cuprinsă între 5-19 ani a crescut de patru ori de la 4% la 18% la nivel global.
Astăzi mai multe persoane sunt obeze decât subponderale în toate regiunile globului, cu excepția Africii sub-sahariene și a Asiei.
Odată considerată o problemă doar în țările cu venituri ridicate, obezitatea este acum în creștere dramatică în țările cu venituri mici și medii, în special în mediile urbane. Marea majoritate a copiilor supraponderali sau obezi trăiesc în țările în curs de dezvoltare, unde rata de creștere a fost cu peste 30% mai mare decât cea din țările dezvoltate, conform datelor oferite de OMS”, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.
Cauză genetică
„În general, ereditatea obezității este responsabilă într-un interval de 40% – 70%. Analizele sunt foarte detaliate, dar, pe scurt, s-a constatat că în familiile pacienților există măcar o rudă mai in vârstă care se luptă cu obezitatea”, spune medicul Mihai Ionescu.
Mediul în care trăim
„Epidemia actuală de obezitate este cauzată în mare măsură de un mediu care promovează consumul excesiv de alimente și descurajează activitatea fizică. Deși oamenii au dezvoltat mecanisme fiziologice excelente pentru a se apăra împotriva pierderii în greutate corporală, au mecanisme fiziologice slabe pentru a se apăra împotriva creșterii în greutate corporală atunci când alimentele sunt prezente din abundență.
Soluția este să reușim să avem control asupra dimensiunilor porțiilor de mâncare, să avem o dietă cu conținut scăzut de grăsimi și calorii și activitatea fizică regulată. Se dovedește însă dificil să adopți și să menții aceste comportamente în mediul actual. Deoarece obezitatea este dificil de tratat, eforturile politicilor de sănătate publică trebuie îndreptate spre prevenție”, spune medicul chirurg Mihai Ionescu.
Tulburări de alimentație
„Dorința de a mânca și poftele pot fi ușor învățate. Expunerile frecvente la alimente foarte gustoase fac ca posibilităților zilnice de asociere cu mâncarea gustoasă sa fie aproape infinite.
De fiecare dată când alimentele sunt ingerate, există posibilitatea asociativă a consumul respectiv cu indicii din acel moment.
Spre exemplu, dacă cineva mănâncă ciocolată în fiecare seară după cină în jurul orei opt, în curând va simți dorința de ciocolată chiar înainte sau în jurul orei opt. Chiar și atunci când cineva este sătul, un semnal care prezice consumul poate provoca dorințe alimentare, de exemplu, doar gândul la cât de delicios ar fi un anumit desert ar putea face oamenii să se simtă „flămânzi” și să mănânce, chiar și atunci când au luat deja o masă copioasă, ceea ce duce explicit la creșterea riscului de alimentație în exces.
De asemenea, emoțiile si trăirile asociate anumitor obiceiuri de alimentație pot provoca în timp mâncatul emoțional”, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.
Alimentația hipercalorică
„Cele mai vinovate alimente în aportul ridicat de calorii sunt dulciurile si băuturile dulci. Se remarcă negativ consumul scăzut de legume, doar 8% din pacienți afirmând că le preferă. Conform EUROSTAT, România ocupă ultimul loc în Comunitatea Europeană în privința consumul de legume și fructe, cu numai 35% din populație consumând zilnic astfel de alimente.
Apoi, alimentele, în special cele hiper-palatabile (hipergustoase, bogate în grăsimi, bogate în zahăr), pot duce la o formă de dependență. Companiile alimentare au formule foarte bine concepute pentru aceste tipuri de alimente, pentru a le face plăcute și pentru a spori consumul, după cum a declarat Tera Fazzino, profesor asistent de psihologie la Universitatea din Kansas”, adaugă medicul chirurg Mihai Ionescu.
Prețurile accesibile ale alimentelor
„Studiul Food Prices and Body Fatness Among Youths indică faptul că prețul alimentelor, ajustat cu inflația, a scăzut în ultimele decenii contribuind la recenta epidemie de obezitate.
Acest studiu a examinat efectele prețurilor meselor în restaurantele de tip fast-food și a la carte, prețurile fructelor și legumelor și prețurile alimentelor consumate acasă, inclusiv carne, lapte, ouă, cartofi, pâine albă, zahăr, cafea și cereale.
Prețurile reduse la fast-food sunt asociate cu o greutate crescută în rândul adolescenților.
În perioada comunistă prețurile legumelor și fructelor nu erau ridicate, iar mare parte a populației își procura alimentele din mediul rural ori din piețe. După 1989, situația s-a schimbat. În ultimele două decenii, fast-food-ul a devenit accesibil in Romania și este mai ieftin sa mânaci în aceste locații decât sa încerci să gătești o masă acasă”, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.
Cum s-a schimbat alimentația dăunătoare în ultimele decenii
„La început anilor 70 alimentele conțineau cantități importante de grăsimi. Odată cu sesizarea nivelurilor crescânde ale obezității, spre sfârșitul anilor 80 s-au scăzut grăsimile din alimente, dar, din păcate, au fost înlocuite cu glucide (zaharuri). Astfel, demersul de scădere a prevalentei obezității nu a avut succes, ci, dimpotrivă, din anii 80 până în prezent, prevalența obezității s-a dublat în țările cu regim de viață și alimentație occidentale”, încheie medicul chirurg Mihai Ionescu.
Chirurgia obezității
Pentru majoritatea pacienților obezi, soluția de a scăpa de kilogramele în plus și de riscurile majore care le pun în pericol viața, o reprezintă chirurgia bariatrică. Sunt mai multe tipuri de intervenții chirurgicale în acest sens, două dintre acestea fiind cele de micșorare a stomacului și cea de montare a unui inel gastric.
Mihai Ionescu este medic primar în chirurgie generală, cu competență în chirurgia obezității, oncologică, laparoscopică și chirurgia planșeului pelvin. Este membru în Colegiul Medicilor din România, Societatea de Chirurgie, Asociația Română de Chirurgie Endoscopică (ARCE) Asociația Europeană de Chirurgie Endoscopică (EAES) și în Consiliul Medical General (GMC-UK). Actualmente el conduce departamentul de chirurgie generală și metabolică al spitalului Medicover București.
