de Nick Beecroft
și poate, un vot pozitiv pe 18 septembrie va conduce la o debandadă pe termen scurt. Deși sondajul YouGov a arătat o predispoziție către un vot negativ (în proporție de 52%), scenariul votului pozitiv este un risc de care investitorii trebuie să ia cunoștință.
Lira sterlină și obligațiunile de stat vor fi sub presiuni severe, cu posibilitatea ca lira să sufere o scădere împotriva dolarului cuprinsă între 10-20%, posibilitate care pare să se adeverească odată cu creșterea dobânzilor de către Banca Federală a SUA, creștere care s-ar putea întâmpla mai devreme decât a fost estimat.
Aceasta ar putea avea loc mai devreme de primul trimestru al anului 2015.
Coșmarul de 1.40 al lirei sterline și dolarului
Investiția în volatilitate rămâne deocamdată cel mai bun pariu și, cu toate că vaporul tocmai a părăsit portul, s-ar putea să mai fie timp – înainte de vot, pentru a ieși în profit prin achiziționarea de contracte de tip options. În timpul crizei ERM (mecanismul ratei de schimb) din 1992 și a crizei financiare globale din 2008, volatilitatea GBP/USD s-a ridicat la 30%.
Ceea ce va dăuna atât lirei sterline, cât și economiei britanice, va fi uriașa incertitudine creată de perioada de negociere extinsă și fragmentată, necesară pentru a determina ce monedă va avea sau va putea să folosească o Scoție independentă, câtă datorie și-ar permite Scoția din partea guvernului britanic și cum anume vor fi împărțite anumite bunuri, inclusiv petrolul din Marea Nordului.
Campania pentru un vot pozitiv ia în considerare o independență ce va fi implementată total abia în martie 2016 – deși acest optimism nu face decât să descurajeze – e nevoie de cel puțin trei ani, pentru a ne apropia de o predicție mai realistă.
Cei patru fantastici
În fapt, o Scoție independentă ar avea patru opțiuni în ceea ce privește viitoarea ei monedă:
1. O uniune monetară cu Marea Britanie
Ar fi o opțiune de dorit din punctul de vedere al băncilor din Scoția, deoarece ar putea beneficia în continuare de sprijinul Băncii Angliei. Singura piedică e că partidele majore din Marea Britanie s-au pronunțat împotriva unei uniuni monetare, iar ironia e că, oricum, sub o uniune monetară, pentru a obține acordul de la Westminster, Scoția va trebui să cedeze puterea monetară și fiscală Marii Britanii.
Altfel, vom avea o altă monedă-Frankenstein, de o asemănare stranie cu cea a monedei euro; o himeră pe jumătate, care va da în cele din urmă de un capăt dezastruos.
2. „Sterlinizare”
O noutate înspăimântătoare pentru Scoția ar fi că băncile scoțiene de pe Threadneedle Street nu vor mai putea apela la un „creditor în regim de urgență”, situație care le obligă la o capitalizare excesivă în fața competitorilor britanici și internaționali (băncile scoțiene riscând astfel să fie pe deplin necompetitive și nerentabile).
Soluția a fost deja aplicată în Panama și Muntenegru. De fapt, indiferent ce regim de monedă va adopta Scoția, băncile scoțiene (Banca Scoției, Clydesdale și RBS) vor fi nevoite să se „redomicilieze” în Marea Britanie și astfel își vor pierde dreptul legal de a emite bancnote.
3. O nouă monedă
În regulă, în acest caz, scoțienii ar trebui să înceapă să se obișnuiască cu împrumuturi din ce în ce mai mari (de stat și personale), considerând că Banca Centrală a Scoției va trebui să mențină un nivel ridicat de rate de dobândă, pentru a apăra noul prunc sub formă de monedă națională, iar piețele vor avea și mai mari pretenții din partea Scoției pentru a cumpăra obligațiunile de stat.
Va avea loc un zbor uriaș de capital pe seamă ce businessurile se vor grăbi să vândă activele scoțiene. Promisiunea lui Alex Salmond, a unei rate de impozit pe profit cu 3% sub cea a Marii Britanii, va avea șanse mici să impiedice asta, iar depunătorii vor sta la coadă pentru a-și retrage banii din băncile din Scoția, care nu vor mai fi „asigurate” de Anglia. Ne putem aștepta, prin urmare, la o volatilitate excesivă a monedei, cu consecințe asupra exportatorilor scoțieni.
Probabil că Scoția va încerca și un „pegging” asupra literi sterline, așa cum Danemarca procedează în privința monedei euro. S-ar putea ca Scoția să își propună să construiască de rezerve mari prin excedente bugetare, dar cifrele estimate prevăd un deficit bugetar pentru Scoția de 14% (fără petrol; iar cu petrol probabil de 5-8%), iar câștigurile din petrol vor coborî la o sumă minusculă de 1-2 miliarde de lire sterline pe an, în medie, în anii 2020. Deficitul Angliei este de 5% în 2014, cu o balansare fiscală proiectată pentru 2017. O perioadă de austeritate – sau taxe mai mari – va fi obligatorie. Foarte dezamăgitor și netrebuincios.
4. Intrarea în zona euro
O partidă foarte anevoioasă, având în vedere că Scoția va trebui întâi să aplice pentru intrarea în Uniunea Europeană, și oare chiar își doresc scoțienii să se alăture clubului euro, cu politici monetare decise de Banca Centrală Europeană, de regulă în așa fel încât să îi convină Germaniei? Seamănă cu opțiunea 1), într-o variantă înrăutățită.
Despre Nick Beecroft
Nick Beecroft este analist senior al Saxo Bank. Absolvent al Facultății de Fizică a Universității Oxford, Nick are la activ peste 30 de ani de experiență în tranzacții pe piața financiară, incluzând funcții-cheie la Standard Chartered Bank, Deutsche Bank și Citibank. Nick scrie comentarii și analize despre evoluția globală macro-economică și politică, implicațiile lor pe piețele financiare, cu o atenție specială pe Forex, G7 sau tacticile Băncii Centrale. De asemenea, Nick prezidează board-ul Saxo Capital Markets UK Limited, cu responsabilități în dezvoltarea și performanța filialei Saxo Bank din Marea Britaniei și, prin consultare cu CEO, a relațiilor externe. Fost membru al Foreign Exchange Joint Standing Committee (UK), Nick este un invitat frecvent al CNBC și Bloomberg, comentând regulat pentru publicațiile financiare de vârf, inclusiv Financial Times. În plus, Nick își aduce contribuția la publicațiile Saxo Bank și pe site-ul Tradingfloor.com. Nick este și un speaker popular la conferințele de profil, înlesnind dialogul dintre piețe și clienții Saxo Bank. Nick Beecroft este disponibil pentru comentarii legate de Forex, rate de dobândă, bond markets și peisajul macro-economic, respectiv cel politic.
