Trăim într-o lume în care schimbarea se produce într-un ritm tot mai accelerat, adesea aparent haotic și neplanificat. Astăzi mai mult ca oricând mediul social, politic și economic influențează companiile și planurile acestora, iar evenimente complet disruptive precum pandemia de COVID-19 sau războiul din Ucraina modelează răspunsurile mediului de afaceri. Această situație împinge organizațiile, dar și indivizii să își construiască un tip de gândire strategică pentru viitor, o gândire care să ajute la a naviga în incertitudine. Aici intervine strategia prospectivă sau Foresight, o practică cu o istorie îndelungată în Vest și care începe să ia amploare și în țara noastră.
„Cred că organizațiile se raportează acum diferit la incertitudine și au devenit mult mai dornice să înțeleagă tendințe, semnale de schimbare și să dezvolte o cultură internă de gândire în alternative. Evenimentele recente au „sprijinit” într-un fel această evoluție: cu cât gradul de incertitudine este mai ridicat, cu atât valoarea unei strategii construite în baza scenariilor de viitor crește. Vă recomand să urmăriți World Uncertainty Index (WUI) elaborat de Economist Intelligence Unit – ilustrează foarte clar evoluția gradului de incertitudine din ultimii 25 de ani”, spune Diana Stafie, specialist în foresight și fondator FutureStation.
Foresight este despre pregătire, pregătire pentru diferitele riscuri, dar mai ales pentru diferitele oportunități pe care le poate oferi viitorul. Cu cât sunt mai pregătite, cu atât organizațiile pot dezvolta avantaje competitive și se pot repoziționa mai rapid. Care ar fi avantajele unei astfel de abordări? Anticipare, gândire în alternative și poziționare ca inovator.
1. Foresight poate crește capacitatea echipelor / organizației de identificare a unor schimbări emergente și, implicit, viteza lor de reacție. Foresight poate fi cheia pentru a depăși gândirea convențională, pentru a privi orice situație sau schimbare drept o oportunitate. În prezent, există semnale de schimbare privind viitorul; și aceste semnale pot ține de ceva care nu este încă evident, dar care are potențialul de a influența modul în care viitorul poate arăta. Prin urmare, astăzi există viitoruri în curs, chiar dacă nu sunt clar vizibile pentru majoritatea oamenilor. „Astfel că abilitatea de anticipare ne cere să învățăm cum să recunoaștem aceste viitoruri posibile și, implicit, să ne modelăm deciziile și acțiunile. Gândiți-vă că până și în scenariile în care contextul descris poate însemna irelevanța serviciilor unui client sau chiar colapsul business-ului, clienții tot vor avea nevoi. Este posibil ca modalitatea de satisfacere a acestora să necesite o adaptare a business-ului curent, dar dacă putem identifica mai rapid o astfel de schimbare și anticipa evoluția sa, compania poate fi mai pregătită pentru viitor. Organizațiile devin astfel mai agile”, este de părere Diana Stafie.
În plus, strategia prospectivă poate contribui la o mai bună colaborare în interiorul echipei și la dezvoltarea unui obicei de a fi atent la schimbări, atât la nivel macro, cât și la nivel de industrie și de a chestiona constant relevanța viitoare a ceea ce oferim în prezent. Și, după cum arată fondatoarea FutureStation, este importantă tranzitarea de la o abordare reactivă la una anticipativă.
2. Foresight sporește gândirea pe termen lung și în alternative. În accepțiunea Foresight, nu există niciodată un singur viitor posibil, de aceea pregătirea trebuie să se facă nu doar pentru unul, ci pentru mai multe. Acțiunea de Foresight catalizează gândirea în viitoruri alternative și ajută organizațiile să investigheze, nu să prezică viitorul. Într-un anume sens, Foresight este ca o hartă „Waze” pentru companii: oferă instrumentele necesare pentru a le ajuta să înțeleagă diferitele alternative (scenarii) pe care ar trebui să le ia în considerare în planificarea călătoriei lor și să aleagă pe cea care le duce la destinația favorită, putând astfel să atingă unele obiective mai devreme decât concurenții lor. „Cred că este crucial să facem trecerea de la ipoteza că viitorul va fi o continuitate a prezentului către o mai bună înțelegere a schimbărilor și a multiplicității viitorului. Cred că este crucial să facem trecerea de la ipoteza că viitorul va fi o continuitate a prezentului către o mai bună înțelegere a schimbărilor și a multiplicității viitorului. În cele din urmă, avem nevoie de un salt major către long termism,” spune Diana.
3. Foresight poate contribui la îmbunătățirea percepției externe asupra organizației. Foresight poate ajuta o companie să fie percepută drept inovatoare și cu un pas înaintea concurenței. O companie care comunică extern constant despre trenduri și viitor, fie direct, fie prin prisma unor experți, va fi privită de mediul extern ca un “thought leader”. Va fi privită ca un jucător care nu doar așteaptă și reacționează la viitor, ci îl creează. „Imaginați-vă că facem o scanare de tendințe cu o organizație, inițiativă care ajută la informarea echipei interne legate de ce și-ar putea dori clienții în viitor și, eventual, la creionarea și lansarea de produse sau servicii noi! Dacă mergem un pas mai departe, și organizația alege să facă publice aceste tendințe, să fie la îndemâna și altor organizații (poate unele mai mici și neinițiate încă în explorarea viitorului din lipsă de resurse), organizația poate contribui astfel la creșterea nivelului de know-how al întregii industrii”, este de părere Diana Stafie.
