Soluțiile Kadra pentru spitale mai sigure și mai confortabile pentru pacienți și medici
Celebrul profesor emerit Vaclav Smil, specializat în interpretarea statisticilor, plasează zborul cu avionul la categoria activităților mult mai sigure decât internarea într-un spital, chiar și pentru câteva zile. Prevenirea expunerii la bacterii și virusuri, minimizarea riscului de infecții nosocomiale sunt preocupări care, în țări cu un buget important alocat Sănătății, aduc la aceeași masă manageri de spitale, constructori specializați și furnizorii de soluții medicale ce reduc la minimum riscul de contagiune. Iar dacă în spitale gestionate de sisteme de Sănătate puternice și finanțate corespunzător lupta pentru un mediu sigur și confortabil pentru pacienți și medici se duce zilnic, cu rezultate pozitive ușor observate, spitalele din România se confruntă cu probleme mari, cunoscute foarte bine chiar și de cei care nu sunt specialiști.
Însă, sub presiunea crizei sanitare, preocuparea pentru transformarea spitalelor din țară într-un mediu curat, sigur și confortabil se intensifică. La recenta ediție a Convenției Române a Spitalelor ROHO, tema principală a fost „Spitalul Nostru”, cum transformăm aceste instituții în adevărate spitale ale viitorului, care să ofere acte medicale de calitate în spații sigure. În cele două zile ale Convenției, discursurile a 135 de vorbitori din domenii variate s-au concentrat doar în această direcție. Andreea Strugaru, cofondator Kadra, a evidențiat punctul vulnerabil al modului în care se proiectează spitalele din România, dar totodată și strategia optimă de a evita risipa de fonduri, cu obținerea celor mai bune rezultate. „Avem clădiri medicale bolnave în care ne ocupăm de sănătatea pacienților. Având în spate 27 de ani de experiență în ingineria de acces și mii de proiecte pentru o circulație liberă și sigură în spitale, suntem pregătiți să ajutăm cu know-how-ul acumulat, încă din faza de proiectare. De-a lungul a aproape 3 decenii, Kadra a demonstrat că poate fi parte a soluției de a aduce spitalele din România în actualitate, de a avem un sistem medical mai sănătos”, mai spune cofondatorul Kadra.
„Privim partea plină a paharului, salutăm intervențiile care pansează, pentru moment, rana infrastructurii din Sănătate”
În 2020, au funcționat 685 de spitale și unități asimilate spitalelor, cu un total de 135.000 de paturi pentru internare pe termen mai îndelungat și de zi. Dintre acestea, 120.000 de paturi sunt în spitalele publice. 60% dintre spitale sunt în sistemul de sănătate de stat, iar 40% în cel privat, deși primele 20 de spitale private au în total 3.400 de paturi – cât trei spitale mari de stat din Bucureşti. În aceste condiții, chiar dacă marile spitale regionale sunt un deziderat pentru toată lumea, „focusul trebuie să fie pe reabilitarea unităților de stat care au capacitatea cea mai mare de tratare a pacienților și condițiile cele mai precare”, spune Andreea Strugaru.
Criza sanitară din România a mobilizat autoritățile locale să urgenteze proiectele de renovări, de reabilitări de spitale. Șantiere deschise cu ani în urmă au devenit active în această perioadă, când numărul mare de pacienți infectați cu coronavirus au condus aproape de blocaj sistemul medical. „Chiar dacă se spune că e mai ușor să construiești un spital de la zero decât să renovezi o construcție veche, din anii 70, care e departe de standardele actuale, e important să privim și partea plină a paharului și să salutăm aceste intervenții care pansează pentru moment rana infrastructurii din Sănătate. Însă, dezideratul rămâne să avem mult așteptatele spitale noi, regionale”, spune Andreea Strugaru.
Deschiderea vechilor șantiere nu este singura reacție pozitivă la provocările ridicate de pandemie, ci și faptul că tot mai mulți manageri optează pentru tehnologii moderne, pliate pe cele mai înalte standarde de calitate specifice acestui domeniu și caută soluții pentru crearea unor fluxuri corecte în spitale, atât de importante pentru siguranța pacienților și medicilor, cum au dovedit-o experiențele trăite în pandemie. Doar de la debutul acesteia, în ultimul an și jumătate, 30 de mari spitale din țară – de la cel județean de urgență, din Oradea, până la Centrul medical Transilvania și spitale din Craiova, Bacău și Roman, Cluj, Mededinți, Sibiu, Iași, Botoșani și multe altele – au integrat soluții de acces performante, cu tehnologii de ultimă oră furnizate de Kadra. De la uși ermetice pentru blocul operator, la cele cu protecție la radiații și soluții de acces pentru ambulanțe, până la sisteme de management a parcărilor de spitale și automatizări pentru protecția la foc (uși rezistente la foc, sisteme de desfumare și aport de aer), mulți manageri de spitale au înțeles că integrarea soluțiilor medicale adaptate secolului 21 înseamnă mai multă siguranță pentru pacienți și condiții mai bune de lucru pentru personalul spitalelor.
Cum ajunge (re)construcția subbugetată de spitale să fie mai costisitoare decât o investiție inițială mai mare
Fluxuri incorect stabilite încă din faza de proiectare, cu consecințele dramatice pe care care și nespecialiștii le-au aflat din mass media, soluții nepotrivite pentru protecția pacienților și personalului în caz de incendii sau alte situații de urgență, importante căi de circulație blocate, care conduc la întârzieri în desfășurarea activității sunt doar câteva dintre problemele întâlnite în spitalele din România. Toate acestea pot fi evitate când sunt consultați specialiști din toate domeniile implicate în (re)construcția unui spital. „Din experiența noastră am învățat că atunci când se pun la aceeași masă, de la început, din faza de proiectare sau chiar dinainte de SF, toți factorii implicați într-un proiect de (re)construcție de spital, lucrurile merg mai bine și mai repede și se evita risipă de fonduri”, e de părere cofondatorul Kadra. Mai mult decât atât, dacă de la început se optează pentru integrarea celor mai performante soluții medicale, aceasta poate însemna, pe termen lung, o economie. „Suma investită inițial într-un spital este mai puțin importantă decât cea pe care o implică operarea sa pe termen lung, de 20, 30 de ani”, explică Andreea Strugaru. Altfel spus, să construiești ieftin și ineficient este mai scump pe termen lung în comparație cu o investiție inițială mai mare. La aceasta se adaugă și elemente care nu pot fi cuantificate financiar – siguranța pacienților și medicilor și starea lor de bine.
Soluții adaptate secolului 21 – ce propune Kadra
Cu o experiență de 27 de ani în domeniu, Kadra a furnizat peste 5000 de uși de spital pentru mai mult de 80 de unități spitalicești din România și a participat la zeci de proiecte de reabilitare la toate proiectele de spitale publice noi din Romania, printre care se numără spitalele Gomoiu, Mioveni, UPU Oradea, UPU Craiova, care sunt construcții noi și a oferit soluții de acces și unor importante unități spitalicești private, ca Regina Maria sau Polisano.
Cu o expertiză semnificativă în domeniu, specialiștii Kadra susțin că doar prin colaborarea tuturor celor implicați spitalele pot fi dotate cu soluții actuale, potrivite necesităților specifice, de la funcționalitate și tehnologie de ultimă oră la aspecte care țin de design și arhitectură interioară. „Propunem soluții adaptate, ultramoderne, eficiente și sigure pentru toate căile de circulație din spital, de la parcare, la zona de transfer a pacienților din ambulanțe, coridoare și saloane, până la blocurile operatorii, laboratoare, cabinete de imagistică și altele. Aceasta pentru că ne dorim să participăm activ la soluționarea problemelor reale – scăderea riscului epidemiologic, minimizarea riscului de pierdere a vieților omenești din cauza incendiilor, creșterea calității vieții pacienților atâta timp cât sunt în spitale, la confortul și siguranța personalului medical, dar și la organizarea eficientă a traficului”, spune Andreea Strugaru. Kadra este singurul one-stop-shop din România care oferă atât consultanță și livrare de soluții adaptate vremurilor, cât și montaj, service și mentenanță. O bună colaborare între toți actorii implicați în (re)construcția unui spital salvează timp și bani, iar de pe urma acestui fapt principalii beneficiari sunt în primul rând pacienții.
