Refugiații ucraineni din București sunt recunoscători pentru ajutorul primit de la români, dar vor acasă. Cei mai mulți dintre ei sunt mulțumiți de adăpostul găsit în Capitală, dar spun că acomodarea nu e deloc ușoară și abia așteaptă să se termine războiul, pentru a reveni în Ucraina, arată concluziile unui raport din cadrul proiectului „Împreună pentru Ucraina” derulat de Asociația The Social Incubator.
„De îndată ce se termină războiul, vrem să ne întoarcem acasă, dar România ta rămâne în inimile noastre”, spune unul dintre refugiații ucraineni din București, intervievat în cadrul proiectului.
Raportul elaborat de sociologele Alexandra Deliu și Elena Trifan face parte din proiectul „Împreună pentru Ucraina” derulat de Asociația Social Incubator și finanțat de CARE International UK, SERA Romania și FONPC. Proiectul are ca scop identificarea și analizarea nevoilor refugiaților ucraineni, dar și a instrumentelor care au ajutat la integrarea lor în România.
Cercetarea a fost desfășurată în perioada martie–iunie 2023, cantitativ, printr-un sondaj online la care au răspuns 240 de persoane, dar și calitativ, prin interviuri cu 22 de refugiați ucraineni, care locuiesc în București, pentru a explora mai detaliat cum trăiesc refugiații și ce probleme întâmpină.
Cine sunt și cum trăiesc refugiații ucraineni din București
Peste 85% dintre respondenți au venit în România în 2022, în grupuri de 3-5 persoane, în care se aflau și copii. Peste 98% sunt femei, majoritatea cu vârste cuprinse între 20 și 39 ani.
Aproximativ 65% dintre respondenți au studii superioare, cazurile celor cu un nivel foarte redus de educație (școală primară) sau foarte înalt (doctorat) fiind doar excepții.
Atât datele cantitative, cât și cele calitative arată faptul că refugiații ucraineni stabiliți în București, cuprinși în eșantion, tind să fie mulțumiți cu condițiile de locuire, se arată în raport.
Cele mai dese mențiuni în materie de probleme cu locuirea se referă la lipsa spațiului necesar (care include și lipsa intimității) și adecvat mobilat și utilat. Faptul că cei mai mulți se declară mulțumiți cu condițiile de locuire, dincolo de lipsurile care apar, denotă existența unor așteptări care vizează mai degrabă satisfacerea unor nevoi de bază (în acest caz, a avea un acoperiș deasupra capului), se mai arată în concluziile raportului.
Experiențe cu sistemul românesc de sănătate
Aproximativ două treimi dintre refugiați spun că au probleme de sănătate, și tot atâția au accesat servicii medicale de când sunt în România. Jumătate dintre cei care nu au accesat servicii medicale spun că au încercat să o facă, dar nu au reușit. Mai mult, o cincime dintre respondenți au vrut, dar n-au reușit să se înscrie la un medic de familie.
Nevoia principală menționată în cadrul sondajului este aceea a accesului la servicii medicale gratuite. Pornind de la datele acestei cercetări, sistemul medical românesc pare să pună probleme grupurilor vulnerabile, fără acces la resurse/cu acces deficitar, mai ales în condițiile în care există diferențe culturale și, asociat cu ele, bariere lingvistice, arată raportul.
Pe de altă parte, mai mulți refugiați și-au exprimat recunoștința față de medicii români, față de voluntari, precum și față de bunătatea și sprijinul pe care le-au primit în timpul experiențelor lor de asistență medicală, arată raportul.
„Eu tare eram bolnav, mi-a trecut. C. și M. m-au ajutat să ajung la doctorul Moldovan, care mi-a făcut operație. Cel mai bun doctor din București, 9 ore a durat. Două luni recuperarea și acum e bine. Dacă nu ajungeam la doctorul acesta eu nu trăiam. El m-a ajutat (…) . Nu puteam să merg la magazin, cădeam jos. Acasă niciun doctor nu putea să zică ce e cu mine”, spune un refugiat de 73 de ani.
Cel mai greu este să-și găsească de muncă
Rezultatele raportului arată că angajarea este un domeniu în mod deosebit problematic pentru refugiați. O mică parte dintre persoanele cuprinse în eșantion au un loc de muncă, restul de patru cincimi nefiind integrate pe piața muncii.
Problematic este faptul că cei care nu lucrează sunt de regulă în această situație pe fondul barierei lingvistice ori a programului de lucru care ridică probleme, inclusiv cu privire la îngrijirea copiilor, se mai arată în raport.
Problema majoră cu care se confruntă refugiații din eșantion în prezent este accesul la resurse financiare. Însă, ca și cunoașterea limbii române, accesul la resurse financiare are un caracter transversal, având impact în toate celelalte domenii.
Vor să se întoarcă în Ucraina
Mulți dintre refugiați își doresc să se întoarcă în Ucraina, acasă, dar își dau seama că nu pot să prevadă când se va întâmpla acest lucru. În plus, cei care vor să rămână în România nu sunt siguri că vor avea cum să se susțină financiar aici, mai ales cei cu cunoștințe limitate de limba română, cei care nu pot munci din motive de dizabilitate sau de vârstă, persoanele care au alte rude în îngrijire.
De asemenea, apare și o grijă legată de incertitudinea statutului legal în țară și cât vor avea voie să mai rămână, se mai arată în concluziile raportului.
O preocupare comună exprimată de refugiați a fost lipsa conexiunilor sociale și a prietenilor în noul lor mediu. Aceștia au menționat dorința de a avea pe cineva cu care să-și petreacă timpul liber și de a stabili o rețea de sprijin.
Și participarea la sistemul de educație românesc ridică probleme pentru refugiații ucraineni, care au menționat obstacole legate de necunoașterea limbii române sau de dificultatea procesului de înscriere. Pe de altă parte, majoritatea celor care au reușit să acceseze sistemul educațional din România s-au declarat mulțumiți.
Proiectul „Împreună pentru Ucraina”
Asociația The Social Incubator s-a implicat încă de la debutul războiului din Ucraina, din februarie 2022, în criza refugiaților. Au fost organizate diverse tipuri de intervenție, inclusiv vizite la graniță, cu un rol în stabilirea cazărilor inițiale pentru refugiați în București și furnizarea de provizii esențiale, cum ar fi alimente și cartele telefonice.
Inițiativele Asociației The Social Incubator s-au continuat firesc în cadrul proiectului „Împreună pentru Ucraina”, ale cărui principale direcții de acțiune sunt următoarele:
- Acordarea de sprijin imediat refugiaților prin furnizarea de bunuri de primă necesitate, cum ar fi alimente, produse de igienă, consiliere profesională și mediere în vederea accesului pe piața muncii din România, precum și asistență logistică pentru educația tinerilor și copiilor și facilitarea accesului la servicii medicale și medicamente.
- Asigurarea aprovizionării și renovării centrelor pentru a oferi un minim de confort refugiaților care sunt nevoiți să locuiască în aceste facilități pentru perioade lungi de timp.
- Întreprinderea de activități orientate spre integrarea socio-profesională, inclusiv organizarea de târguri de locuri de muncă, oferirea de consiliere profesională și coordonarea de activități recreative pentru a promova un sentiment de comunitate și bunăstare.
Consultă în integralitate „Raport asupra nevoilor și dificultăților întâmpinate de refugiații ucraineni din București – Cartografierea percepțiilor și evaluărilor”, de Alexandra Deliu și Elena Trifan, varianta în limba română, în limba engleză și infograficul privind locuirea. Cercetarea a fost realizată în perioada mai-iunie 2023 cu sprijinul CARE International UK, SERA România și FONPC.
