92% dintre croasanții analizați conțin conservanți!
82% dintre croasanții analizați conțin arome sintetice!
77% dintre croasanții analizați conțin acid citric!
75% dintre croasanții analizați conțin între 5 și 10 aditivi alimentari!
61% dintre croasanții analizați conțin câte 2 conservanți!
Studiul privind calitatea croasanților face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în prima decadă a lunii martie anul curent, 61 de sortimente de croasanți fabricate/distribuite de către următorii producători: Derpan, Chipita România, Asmin Star, Mert, Aponon Dias, Boromir Ind, Gunz Austria, Dal Colle Industria Dolciaria Italia, Billa România, Carrefour, Lidl, Mega Image, Auchan și Kaufland.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere;
2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung;
3. Analiza informațiilor nutriționale.
1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de croasanți analizate sunt următoarele: apă, ulei de floarea soarelui, ulei de rapiță, ulei din semințe de bumbac, ulei de palmier, grăsime de palmier, lapte praf degresat, praf de ou, pudră din gălbenuș de ou, gălbenuș de ou îndulcit cu zaharoză, ou integral, alcool etilic, zer praf, sirop de glucoză-fructoză, sirop de zahăr invertit, zaharoză, proteine din lapte, proteine din zer praf, unt de cacao, unt, proteine din grâu, extract de malț de grâu, ou pasteurizat, amidon modificat, amidon de orez, amidon din porumb, drojdie, sare iodată și miere.
Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC au formulat următoarele concluzii:
La numai 31% dintre sortimentele analizate se menționează pe etichetă compoziția atât pentru aluat, cât și pentru umplutura croissantului. Cele 61 de sortimente analizate au în umplutură : caise, cireșe, gem de căpșuni, cacao și nucă de cocos, cacao și cremă de vanilie, cacao și crema cu aromă de vanilie, cremă cu aromă de vanilie, aromă de vanilie și portocale, aromă de vanilie și de căpșuni, cremă de vanilie, aromă de vanilie și vișine, cremă de cacao, ciocolată și cremă de alune, cremă de ciocolată și vanilie, cremă cu aromă de șampanie, cremă de ciocolată și lapte frișcă, cremă de ciocolată, crema de ciocolată-rom, cremă de ciocolată cu iaurt, lapte și ciocolată, aromă de caramel, cremă de cacao, alune de pădure, arahide și cacao, cremă de alune de pădure și cacao, aromă de vin spumant italian, cremă de vin spumant cu cremă de șampanie. Pe lângă ingredientele menționate mai sus, în compoziția umpluturii există și alte ingrediente, cum ar fi: ulei de palmier, grăsimi vegetale de palmier, dextroză, amidon de orez, apă, sirop de glucoză, zahăr, lapte praf degresat, alcool etilic, vanilină, praf de gălbenuș de ou, lactoză, sare, stabilizatori, corectori de aciditate, emulsifianți, agenți gelatizanți, conservanți și arome sintetice.
Umplutura reprezintă între 14% și 35% din cantitatea totală a croissantului. În privința ingredientului care dă denumirea umpluturii, proporția acestuia în umplutură variază astfel:
• Caise între 0,29 grame și 8,16 grame;
• Cirese între 0,9 grame și 8,16 grame;
• Căpșuni între 1,08 grame și 5,9 grame;
• Vișine : 8,88 grame;
• Cacao pudră între 0,35 grame și 2,52 grame;
• Ciocolată între 0,10 și 1,29 grame;
• Friscă pudră: 0,45 grame;
• Lapte praf degresat: 0,16 grame;
• Gălbenuș de ou: 0,26 grame;
• Pastă de alune între 0,4 grame și 3,6 grame;
• Extract de vanilie: 0,001% din conținutul umpluturii;
• Suc de portocale între 3,5 ml și 3,58 ml;
• Șampanie: 0,16 ml;
• Rom: 0,5 ml;
• Iaurt: 2 grame;
• Lapte cocos pudră: 0,35 grame.
26% din produsele analizate conțin margarină!
21% din produsele analizate conțin unt în proporție neprecizată.
2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
În cele 61 de produse analizate s-au identificat 29 tipuri de aditivi alimentari, după cum urmează: mono și digliceride ale acizilor grași, propionat de calciu, sorbat de potasiu, citrat de sodiu, caroteni, carmin, sorbitol, gumă guar, gumă de celuloză, acid malic, poligliceroli esteri ai acizilor grași, celuloză microcristalină, acid tartric, lecitină de soia, pectine, acid citric, acid sorbic, alfa-tocoferol, alginat de sodiu, difosfat disodic, acid fosforic, carboximetilceluloza, sirop de malitol, acid ascorbic, ester diacetil tartric, poliricinoleat de poliglicerol, stearoil lactilat de sodiu, dioxid de titan și acetat de sodiu. În sortimentele analizate s-au identificat şi o serie de arome artificiale, cum ar fi: aromă de caise, aromă de cireșe, aromă de căpșuni, aromă de unt, aromă de alune de pădure, aromă de vanilie, aromă de ciocolată, aromă de caramel, aromă de vin spumant și arome nedefinite. Aromele sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.
În ceea ce privește prezenţa aditivilor și aromelor sintetice în produsele analizate, situația se prezintă astfel:
Toate produsele analizate conțin aditivi alimentari, între 3 aditivi și 10 aditivi;
• 75% din produsele analizate conțin între 5 şi 10 aditivi alimentari;
• 33% din produsele analizate conțin câte 5 aditivi alimentari;
• 20% din produsele analizate conțin câte 9 aditivi alimentari;
• 97% din produsele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași;
• 92% din produsele analizate conțin conservanți, iar 61% dintre acestea conțin câte 2 conservanți;
• 77% din produsele analizate conțin acid citric;
• 23% din produsele analizate conțin alginat de sodiu;
• 13% din produsele analizate conțin sorbitol;
• 13% din produsele analizate conțin acid fosforic;
• 13% din produsele analizate conțin difosfat disodic;
• 82% din produsele analizate conțin arome sintetice.
E 120 – carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și a sistemului imunitar. Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.
E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E262 – acetatul de sodiu se folosește ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid natural, prezent în multe fructe.
E282 – propionat de calciu este un conservant care poate provoca migrene și reacții alergice.
E 296 – acid malic, potențiator de aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.
E322 – lecitine, emulgatori. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului.
E330 – acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E412 – guma de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.
E422 – glicerol/glicerina sau glicerolul se folosește ca umectant cu rol în păstrarea hidratării aluatului/umpluturii pentru a menține în mod artificial prospețimea acestora. În industria alimentară, E422este folosit şi ca îndulcitor, conservant şi agent de îngroşare. Glicerina se folosește și în produsele cosmetice (creme de mâini, săpunuri, paste de dinți etc.) Consumul de glicerol sau de alimente ce îl conţin poate produce dureri de cap, ameţeală, balonare, greaţă, sete şi diaree.
E450 – difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reacții alergice, tulburări de tranzit intestinal și modifică echilibrul calciu-fosfor din organism.
E460 – celuloza este un aditiv alimentar considerat de specialiști ca fiind inofensiv, însă, în cazul unor concentrații mari de celuloză pot apărea probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipația sau diareea. Din această cauză, aditivul alimentar E460 este interzis în alimentația copiilor din primii ani de viață.
E471 – mono și digliceride ale acizilor grași. Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile.
3. Analiza informațiilor nutriționale.
Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 307,06 kcal și 488 kcal. În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, copiilor nu le sunt recomandate produsele cu peste 300 kcal per unitatea de vânzare.
Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 12 grame și 30 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 3,4 grame și 15 grame. 41% din produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi. În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.
Cantitatea de carbohidrați per 100 grame produs variază între 43 grame şi 63 grame, iar cantitatea de zaharuri per 100 grame produs variază între 9 grame şi 28 grame. 26% din produsele analizate conţin o cantitate de zaharuri de peste 15 grame per 100 grame produs, adică între 16 grame zahăr şi 28 grame zahăr per 100 grame produs. În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
Cantitatea de fibre per 100 grame produs variază între 1 gram şi 3,1 grame.
Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 3,1 grame și 9,4 grame.
Cantitatea de sare per 100 grame produs variază între 0,1 grame și 0,9 grame.
„Inventat de către austrieci cu mai bine de 400 de ani în urmă, în timpul asediului Vienei de către otomani, croasantul a devenit simbolul micului dejun franţuzesc. Numai că acest produs fabricat în sistem industrial nu are nimic în comun cu cel tradiţional realizat în unităţile de alimentaţie publică de notorietate. Reţeta croasantului tradiţional conţine făină, unt (70% din cantitatea de făina folosită), apă, lapte (20% din cantitatea de făina folosită), zahăr, drojdie, sare şi ouă. Din păcate, croasanții comercializați în supermarket constituie pachețelul multor copii, dar, puţini părinţi cunosc faptul că aceste sortimente de croasanți au o încărcătură chimică foarte mare, constituită din conservanți, coloranţi, acidifianţi, emulsifianţi şi arome sintetice. Croasanții sunt produse hipercalorice, cu un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi zahăr sub diverse forme, fapt care nu le recomandă să facă parte din alimentaţia copiilor, a femeilor însărcinate şi a celor care suferă de boli cardiovasculare, renale şi sindrom metabolic.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.
„Termenul „croissant” are puterea de a mă trimite cu gândul către un aliment magic, dătător de energie şi de viaţă. Cu toate acestea, analizând cu atenţie lista ingredientelor regăsite în croasanții comercializați pe piaţa noastră, am putut constata un lucru uimitor. Un simplu croissant conţine în medie aprox. 4 linguriţe de zahăr, generând în acelaşi timp şi aproape un sfert din numărul necesar de calorii de care avem nevoie zilnic. La prima înfăţişare, croissantul pare o alegere de top, însă în realitate se întâmplă exact contrariul, întrucât înglobează atât câteva sute de calorii „goale”, cât şi cele mai inflamatoare alimente care nu fac decât să crească numărul problemelor sistemului digestiv.
Spre exemplu, făina de grâu, laptele de vacă, soia şi zahărul sunt alimentele conţinute într-un croissant care cresc inflamaţia intestinală, asociată cu declanşarea multor sensibilităţi alimentare sau chiar şi cu infecţiile fungice.
Numai făina de grâu conţine câteva sute de peptide inflamatoare care nu se pot descompune atât de uşor la nivelul enzimelor pancreatice. De aceea, ingestia glutenului este asociată în mod direct cu declanşarea bolilor autoimune, apărute în urma instaurării sindromului de permeabilitate intestinală.
În acelaşi timp, laptele de vacă conţine multă lactoză care ajunge să fie nedigerată, în timp ce soia este o cereală care cuprinde prea multă histamină, prezenţa în exces a acestui neurotransmiţător fiind asociată cu izbucnirea bolilor alergice respiratorii sau cutanate.
Zahărul completează lejer acest tablou bolnăvicios, întrucât creează o dependenţă de 8 ori mai mare decât cocaina. Dr. Mark Hyman este de părere că „zahărul aprinde creierul precum o face jocul Pinball, în timp ce cocaina şi heroina activează o singură zonă a plăcerii la nivelul creierului.” În plus, un croissant conţine şi multe grăsimi vegetale inflamatoare, emulsifianţi, acidifianţi, stabilizatori, arome sau conservanţi care cresc şi mai mult gradul inflamaţiei intestinale, fiindcă intestinul cere nutrienţi, nicidecum antinutrienţi.
De asemenea, energia pe care o oferă un croissant este una de scurtă durată şi deloc sănătoasă, întrucât acei carbohidraţi cu ardere rapidă destabilizează aproape instantaneu nivelurile glicemiei.
În ziua de astăzi, universul din interiorul nostru trebuie întreţinut cu multă grijă, astfel încât să putem preveni în timp util declanşarea ulterioară a unor afecţiuni gastroenterologice, alergice sau chiar cronice. Acesta este şi motivul pentru care vă recomand să îngrădiţi accesul copiilor la croasanții obişnuiți de pe piaţa noastră.
În această situaţie, vă recomand să optaţi întotdeauna pentru gustările vii care conţin proteine de calitate, vitamine, minerale, fibre şi grăsimi benefice.
Consider că batoanele sau deserturile raw-vegane care nu conţin proteine animale, gluten sau zahăr reprezintă o alegere ideală în vederea acoperirii nevoilor copiilor noştri. Din punct de vedere nutriţional, reprezintă cea mai bună opţiune.
Cu siguranţă că toţi copiii vor simţi diferenţa, doar alimentele vii sunt şi cele mai eficiente medicamente, prevenind în cele din urmă declanşarea afecţiunilor cronice.” Nutriţionist Dumitru Balan, www.vindecadai.ro
‘’O cafea și un croissant cu unt, vă rog!’’ Sună bine, iar mintea ne duce către dimineți împlinite. Senzația este și mai puternică atunci când explozia de plăcere din cerul gurii este stinsă de o cafea aburindă. Și parcă nu ne-am opri numai la unul, ar mai merge încă unul și poate, încă unul. Sună franțuzit și fițos, chiar dacă acum îl găsim pe toate drumurile, proaspăt sau ambalat colorat. Nevoia de dulce ne copleșește, pentru că am fost învățați cu gustul dulce încă de când ne- am născut. Dacă citiți eticheta produselor ambalate pe care le cumpărați, veți vedea că toate conțin zahăr, inclusiv laptele praf. Și atunci, cum să nu căutăm gustul dulce și plăcerea mentală asociată? Că doar nu o să avem senzații mentale numai la ceafa de porc?
Treaba este însă foarte serioasă, iar croasanții sunt bombe calorice, pline de zahăr și uleiuri vegetale, fără aport nutrițional corect. Sigur, dacă sunteți sportivi de performanță, puteți arde 2-3 croasanți dintr-o lovitură, iar dacă nu este o obisnuință, nu se întâmplă nimic. Dacă facem parte din categoria oamenilor “normali”, dar atenți la sănătate, nutriție și mișcare, croissantul poate reprezenta doar un răsfăț rarisim pierdut între o roabă de pește slab și plantația de broccoli. În rest, este un aliment vădit nesănătos, plin de conservanți, amelioratori de gust și arome. Dacă totuși nu putem renunța, asociați-l unui iaurt slab și mai reducem “dezastrul”. Dacă vorbim despre copii, croissantul nu are ce să caute în alimentația acestora, mai ales că unele conțin și alcool etilic.
Sunt tată și dacă nu setez acum alimentația copiilor, după vârsta de 7 ani o să fie foarte greu. Obisnuința și numărul de celule grase se formează în primii 7 ani de viață. Copiii noștri recunosc doar amelioratorii de gust și de aici nevoia de porcării alimentare. Ei nu mai recunosc gustul de carne, brânză, ou, legume, ci de înlocuitorii sau bazaconiile cu care sunt îndopați.
Să nu ne mai mirăm că trăim puțin, dacă mâncăm prost și nu ne mișcăm! 70% din bolile de care suferim și murim se datorează modului în care trăim! Peste 30% din cancerele de care suferim pot fi prevenite! Cum? Simplu, iubind și făcând bine, hrănindu-ne și nu “umplând mațu”, miscându-ne și nu înțepeni în scaunul de la birou!” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al “Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al “Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al “Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).
