Concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa şi SUA pentru al patrulea trimestru al lui 2012
Europa este prinsă în recesiune. Experţii sunt însă de părere că este foarte probabil ca criza să fi atins punctul critic în toamna anului care a trecut. Consumatorii par şi ei să creadă că este posibil acum să se înregistreze un salt economic la finele lui 2013, în unele ţări poate chiar mai repede. În consecinţă, aşteptările privind starea economiei şi veniturile au crescut din nou uşor în majoritatea Europei, rămânând însă la un nivel extrem de coborât. În schimb, dorinţa de cumpărare a scăzut la sfârşitul anului în majoritatea ţărilor, mulţi consumatori suferind efectele scăderii veniturilor, măririi impozitelor şi şomajului ridicat. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa şi SUA, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economiei şi veniturile şi a dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări europene şi din SUA.
2012 nu a fost un an bun pentru Europa. Zona euro a alunecat din nou în recesiune pentru prima oară în trei ani, rezultatul fiind apariţia unei importante scindări în Europa. În timp ce Europa de Sud şi de Est s-a confruntat cu o rată extrem de ridicată a şomajului şi o creştere a nivelului sărăciei, cetăţenii din ţările nordice au continuat să se afle, în ciuda crizei, într-o situaţie relativ bună. Această scindare este reflectată de asemenea şi de ultimele cifre de pe piaţa muncii. Rata şomajului, măsurată conform standardului internaţional al OIM, este relativ coborâtă în Austria, Luxemburg, Germania şi Olanda, situându-se între 4,5 procente şi 5,6 procente. În Spania şi în Grecia însă, un sfert din populaţie nu are un loc de muncă. În total, în cele 17 ţări din zona euro, numărul şomerilor se ridică la 18,8 milioane. În noiembrie, rata şomajului a crescut pentru a patra oară consecutiv, ajungând la 11,8 procente. Consecinţele sunt şocante. Ca rezultat al pierderii de locuri de muncă, veniturile disponibile în ţările de la periferie scad cu repeziciune. Grecii dispun în prezent de cu aproape o cincime mai puţini bani decât în 2009. Scăderea a fost de 8 procente în Spania şi 7 procente în Cipru. Experţii preconizează că criza de pe piaţa muncii se va intensifica şi mai mult în acest an, urmând ca rata şomajului să urce la circa 20 milioane în a doua jumătate a anului. Acesta ar trebuie să fie însă apogeul. Datele de pe noiembrie sugerează deja că se va înregistra de fapt o încetinire a tendinţei descendente. Creşterea şomajului în zona euro a fost mai lentă decât în cele două luni anterioare, experţii anticipând o uşoară scădere, la 19,6 milioane de şomeri, în 2014.
Este însă esenţial ca economia din uniunea monetară să ia din nou avânt. Există deja semne iniţiale pozitive în acest sens. Indexul sentimentului economic (ESI) arată că percepţia privind starea economiei s-a îmbunătăţit a doua oară consecutiv. Din noiembrie până în decembrie, barometrul a înregistrat o creştere puternică de 1,3 puncte, ajungând la 87 puncte – cel mai ridicat nivel în aproape jumătate de an. În opinia economiştilor, reformele din ţările aflate în centrul crizei încep să îşi facă efectul. Puterea economică a acestor regiuni a scăzut în mod accentuat în ultimii cinci ani. În Grecia, de exemplu, PIB a scăzut cu 21 procente comparativ cu 2008, investiţiile s-au înjumătăţit, iar importurile s-au redus cu o treime. Este cea mai severă depresiune economică suferită de o ţară UE după cel de-al Doilea Război Mondial. Măsurile dure luate fac ca ţările să îşi îmbunătăţească competitivitatea, să reducă costurile aferente forţei de muncă şi să îşi îmbunătăţească prognoza de export. Ca rezultat, se reduc dezechilibrele economice. O revenire a competitivităţii este evidentă în primul rând în Grecia şi Irlanda, unde costurile aferente forţei de muncă au scăzut în mod semnificativ. În ultimii patru ani, diferenţa dintre balanţa naţională a activităţilor a Germaniei, ţara cu cel mai mare surplus, şi cea a Greciei, ţara cu cel mai mare deficit, aproape s-a înjumătăţit. Aceste prime indicii nesigure, care arată că criza ar putea fi depăşită în următorii câţiva ani, sunt toate condiţionate de un singur lucru: criza nu trebuie lăsată să escaladeze din nou. Ţările aflate în centrul crizei nu se pot culca pe laurii succesului lor iniţial; ele trebuie să continue să implementeze reforme. Bugetele naţionale trebuie să continue să fie consolidate în toate ţările Uniunii Europene (UE).
SUA: discuţiile sunt dominate de criza datoriilor şi de conflictul bugetar
În SUA, principalele subiecte de discuţie în al patrulea trimestru au fost alegerile prezidenţiale şi dezvoltarea economică ulterioară a ţării, precum şi conflictul bugetar care a mocnit până la sfârşitul anului. Democraţii şi republicanii au ajuns la un compromis de abia în al unsprezecelea ceas. Partidele vor trebui să se gândească din nou la ceva în februarie. Până atunci, este necesar şi un compromis pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale. Dacă Congresul nu ajunge la un acord, mult temuta sechestrare ar putea avea loc, ceea ce ar însemna reduceri automate ale cheltuielilor de 1,2 miliarde USD în următorii zece ani. Până în prezent, rezultatul negocierilor a fost că, începând de la data de 1 ianuarie 2013, cei mai bogaţi americani, în jur de 2 procente din populaţie, s-au văzut obligaţi să plătească impozite mai mari. În plus, ajutoarele financiare asigurate de guvern celor circa două milioane de şomeri pe termen lung vor continua timp de încă un an. Compromisul împiedică creşterea automată a impozitelor, care ar fi afectat majoritatea cetăţenilor SUA. El nu va elimina problemele bugetare, însă deocamdată oferă o oarecare garanţie împotriva realunecării în recesiune a celei mai mari economii din lume. Va fi însă extrem de dificil ca până în martie să se ajungă la o înţelegere privind problemele de rezolvat. La aceasta se adaugă şi nivelul ridicat al datoriilor guvernamentale din SUA. Guvernul trebuie să îşi reducă de urgenţă cheltuielile, şi să îşi mărească veniturile pentru a rămâne solvabil. Dacă limita împrumuturilor nu creşte ca urmare a unei înţelegeri între partide, solvenţa SUA va fi ameninţată. Această nesiguranţă este de asemenea reflectată destul de clar de valorile actuale ale indicatorilor pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare.
Aşteptările privind
starea economiei: ian. 4,6 puncte Medie: 14,0 puncte
Aşteptările privind veniturile: ian. 4,7 puncte Medie: 18,7 puncte
Dorinţa de cumpărare: ian. -6 puncte Medie: -5,4 puncte
România: noul guvern face planuri pentru amendarea Constituţiei
În România, cel de-al patrulea trimestru al lui 2012 a fost dominat de alegerile parlamentare din decembrie. În cadrul campaniei electorale, primul ministru Victor Ponta a dus o luptă dură împotriva rivalului său, preşedintele Traian Băsescu. Aşa cum anticipaseră sondajele, Victor Ponta a câştigat alegerile. Cel mai important proiect al guvernului său din acest an este amendarea Constituţiei. Numai astfel va fi posibilă o reformă a administraţiei din România. Mai sunt multe de făcut şi în privinţa economiei. Ca şi multe alte ţări europene, România este în plină recesiune. În trimestrul al treilea, PIB a scăzut cu 0,5 procente, comparativ cu anul precedent. Economiştii preconizează însă o uşoară creştere de 0,8 procente pentru întregul an 2012, şi de 2,2 procente pentru anul în curs.
Aşteptările privind starea economiei: -8,7 puncte
Aşteptările privind veniturile: -7,7 puncte
Dorinţa de cumpărare: -24,2 puncte
Aşteptările privind starea economiei: speranţă precaută într-o îmbunătăţire
Punctul critic al crizei financiare pare să fi fost depăşit. Consumatorii din majoritatea ţărilor europene par să împărtăşească această opinie a experţilor. Cu toate că există încă multe incertitudini şi riscuri, speranţa într-o redresare nu prea îndepărtată pare să se răspândească treptat în toată Europa. În multe ţări ale sondajului, aşteptările privind starea economiei au rămas în general stabile sau au înregistrat o uşoară ameliorare în ultimul trimestru al lui 2012, continuând însă să se situeze la un nivel coborât. Un studiu comparativ a arătat că cea mai bună prognoză privind starea economiei se înregistrează în România (-8,7 puncte), urmată de Germania (-17,6 puncte) şi Bulgaria (-20,8 puncte). Cea mai mică probabilitate de redresare economică în cursul următoarelor luni se înregistrează în Spania (-52,6 puncte). Consumatorii portughezi sunt şi ei destul de negativi în evaluarea stării economiei (-50,7 puncte), urmaţi de greci (-50,0 puncte). Valorile indicatorului s-au îmbunătăţit însă uşor în ambele ţări.
Cu toate că Austria se află, în ansamblu, într-o situaţie economică bună, crizele din celelalte ţări europene au din ce în ce mai mult un efect negativ asupra acestei ţări axate pe exporturi. În primul rând, economia este afectată de austeritatea excesivă a consumatorilor italieni, principalii cumpărători ai produselor austriece. Consumatorii împărtăşesc acest punct de vedere. Ei continuă să anticipeze o dezvoltare economică slabă. Şi ei însă speră ca punctul critic al crizei să fi trecut, lucru reflectat în indicatorul pentru aşteptările privind starea economiei. De la -38,7 puncte în septembrie, cel mai coborât nivel al anului, acesta a crescut la -23,8 puncte în decembrie.
Cu toate că guvernul britanic mai are încă multe de făcut, situaţia economică din Regatul Unit s-a îmbunătăţit la finele lui 2012. După o scădere a PIB surprinzător de accentuată, de -0,9 procente, în al doilea trimestru, PIB a crescut din nou uşor, cu 0,1 procente în al treilea trimestru. Rata şomajului a scăzut şi ea, situându-se în prezent la 4,5 procente. Aceste evoluţii pozitive se reflectă asupra aşteptărilor privind starea economiei. În noiembrie, indicatorul a crescut cu circa 20 de puncte. Această creştere a avut loc la puţin timp după publicarea rezultatelor pozitive pentru trimestrul al treilea. Pentru prima oară în şase luni, consumatorii au simţit că lucrurile au intrat pe făgaşul cel bun şi că sfârşitul crizei este iminent. Curând însă, întrucât aceste cifre pozitive nu şi-au făcut simţit efectul în viaţa de zi cu zi, situaţia a revenit la cea anterioară. În consecinţă, valoarea a scăzut din nou vertiginos, cu aproape 13 puncte, în decembrie. Această evoluţie subliniază fragilitatea stării de spirit a consumatorilor din Regatul Unit.
Cu toate că Germania este văzută în continuare ca fiind ţara cea mai de succes din Europa, criza financiară a început să îşi facă efectul şi aici. Conform estimărilor făcute de Deutsche Bundesbank, economia germană va înregistra numai o creştere minimă în 2013, de 0,4 procente, în scădere de la 1,6 procente în vară. Pentru anul 2012, banca anticipează o creştere de ansamblu de 0,7 procente. Pentru a evita disponibilizările în rândul personalului cu înaltă calificare, societăţile comerciale se vor vedea probabil nevoite să implementeze metode dovedite cum ar fi reducerea programului de muncă. Consumatorii germani sunt pe deplin conştienţi de această situaţie economică mai sumbră. Aşteptările privind starea economiei sunt negative de mai multe luni, indicatorul situându-se în prezent la -17,9 puncte.
Aşteptările privind veniturile: consumatorii anticipează noi măsuri de austeritate
Având în vedere uşoara ameliorare a aşteptărilor privind starea economiei, aşteptările europenilor privind veniturile au prezentat şi ele o oarecare creştere în ultimul trimestru al lui 2012. Germanii (21,2 puncte), austriecii (-3,2 puncte) şi românii (-7,7 puncte) anticipează venituri în creştere sau relativ stabile. În schimb, grecii (-50,1 puncte), spaniolii (-52,7 puncte) şi italienii (-55,2 puncte) anticipează scăderi considerabile.
După o perioadă de redresare, în Portugalia, aşteptările privind veniturile au scăzut vertiginos în al treilea trimestru, însă s-au îmbunătăţit uşor în cel de-al patrulea. Indicatorul se situează în prezent la -49,7 puncte. Troica, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, a confirmat că ţara a înregistrat progrese în abordarea crizei şi implementarea principalelor proiecte de reformă. În ciuda acestor progrese însă, Portugalia continuă să se afle în plină recesiune. Experţii de la banca centrală preconizează că nu se vor înregistra creşteri pozitive ale PIB până în 2014, şi anticipează o contracţie de 2 procente în 2013. Având în vedere rata şomajului de peste 16 procente, veniturile şi pensiile în scădere, şi impozitele în creştere, consumatorii nu văd nicio oportunitate rapidă de îmbunătăţire a economiei, şi deci a propriei lor situaţii financiare. Cu toate că indicatorul şi-a revenit uşor în ultimele trei luni ale lui 2012, acesta rămâne în continuare la un nivel extrem de coborât, de -49,7 puncte.
În ultimele luni ale lui 2012, România a fost în mare parte paralizată din punct de vedere politic datorită alegerilor din decembrie. Partidul primului ministru Victor Ponta a câştigat o majoritate absolută în parlament şi în senat. Noul guvern intenţionează să modifice anul acesta Constituţia, pentru a mări flexibilitatea economiei şi a permite implementarea mai eficientă a reformelor. Însă ca urmare a crizei financiare din întreaga Europă, României îi este foarte greu să stimuleze creşterea economică. Pentru 2012, economiştii preconizează o creştere de ansamblu a PIB de 0,8 procente. Comisia europeană preconizează o creştere de numai circa 2,2 procente pentru anul în curs, anticipând deci o stagnare a economiei, şi nu o creştere. Rata şomajului este şi ea în uşoară creştere. Toate acestea fac ca consumatorii români să nu aibă niciun motiv să anticipeze o creştere a veniturilor. Având în vedere că vara trecută aceştia încă mai anticipau o creştere uşoară a salariilor, precum şi o evoluţie pozitivă a economiei, valoarea indicatorului a scăzut din nou în al patrulea trimestru. În prezent se situează la -7,7 puncte.
Situaţia economică din Franţa se înrăutăţeşte pe zi ce trece. Calitatea produselor şi a serviciilor a scăzut în ultimele luni şi în ultimii ani ca urmare a lipsei inovaţiei. Conform raportului CESE (Asociaţia de Educaţie Comparativă din Europa) privind situaţia din ţară, educaţia şi sistemul de învăţământ nu sunt suficient de performante, piaţa muncii este inflexibilă şi datoria naţională prea ridicată. Ţara nu a reuşit să creeze şi să dezvolte sectoare de afaceri de viitor. Sectoarele de afaceri trebuie modernizate, impozitele trebuie mărite, iar cheltuielile publice trebuie reduse. Primele măsuri de austeritate dure au fost deja anunţate la finele lui 2012. Populaţia franceză devine treptat conştientă de faptul că lucrurile nu pot continua ca şi până acum. Ei anticipează impozite şi contribuţii mai mari, precum şi posibile reduceri salariale, nu în ultimul rând din cauză că rata şomajului se situează în prezent la 9,9 procente. Starea de spirit proastă se reflectă şi asupra aşteptărilor privind veniturile, indicatorul situându-se la -47,2 puncte în decembrie.
Dorinţa de cumpărare: şomajul ridicat face ca dorinţa de a cheltui bani să fie minimă
Cu toate că aşteptările europenilor privind starea economiei şi veniturile şi-au revenit uşor în ultimele câteva luni, aceştia nu sunt încă dornici să îşi investească banii în cumpărături scumpe. Este ceva de înţeles. În ţările aflate în centrul crizei, rata şomajului este excepţional de ridicată, iar în anumite regiuni aceasta continuă să crească. Deseori nu sunt bani pentru a plăti nici măcar pentru cumpărăturile de zi cu zi. Cum multe ţări europene luptă împotriva recesiunilor, dorinţa de a merge la cumpărături este oarecum limitată. Germanii continuă să fie cei care cheltuiesc cel mai mult, piaţa muncii fiind deocamdată extrem de stabilă. În decembrie, dorinţa de cumpărare se situa la 20,1 puncte în Germania. Indicatorul înregistra de asemenea o valoare pozitivă în Austria (16,7 puncte) şi Bulgaria (5,7 puncte). În schimb, consumatorii din Italia (-38,0 puncte), Portugalia (-46,9 puncte) şi Regatul Unit (-47,2 puncte) au bani chiar numai pentru cumpărături esenţiale.
Pentru multe societăţi comerciale din Grecia, Crăciunul din 2012 a fost poate ultimul lor Crăciun. Datorită situaţiei economice şi de pe piaţa muncii extrem de nefavorabile, precum şi datorită măsurilor de austeritate dure, grecii pur şi simplu nu au bani să meargă la cumpărături. În ce măsură au trebuit să strângă cureaua reiese dintr-un studiu comparativ de amploare efectuat de firma de consultanţă Deloitte. Potrivit acestuia, cheltuielile de Crăciun au scăzut de la an la an cu încă 16 procente în 2012. În medie, fiecare gospodărie a avut un buget de 407 euro, nu doar pentru cadouri, ci şi pentru deplasări şi mese în perioada sărbătorilor. Din 2007, consumul privat în Grecia a scăzut cu 18 procente. Comerţul cu amănuntul este desigur afectat în mod deosebit de această reţinere a consumatorilor. În ansamblu, 68.000 de magazine s-au închis în ultimii doi ani şi jumătate, respectiv o treime a magazinelor din această ţară. Începând din iulie 2012, consumatorii greci au început treptat să spere cu mai multă putere că criza va fi depăşită pe termen mediu şi că situaţia economică se va îmbunătăţi. Acest optimism precaut s-a reflectat în indicatorul pentru dorinţa de cumpărare. În iulie acesta a atins un minimum record de -56,9 puncte, însă în noiembrie crescuse la -25,4 puncte. Perspectiva unui Crăciun auster şi a unui alt an dificil a făcut ca indicatorul să scadă din nou. În decembrie, acesta se situa la -37,4 puncte.
În Cehia, economia nu a reuşit să scape deocamdată de recesiune. Conform Biroului de statistică ceh, un studiu comparativ de la an la an a arătat că economia a scăzut cu 1,3 procente în al treilea trimestru. Este a treia scădere consecutivă. Pentru 2012 în ansamblu, Comisia Europeană anticipează o scădere a PIB de 1,3 procente. Se preconizează că economia va creşte din nou uşor, cu 0,2 procente, de abia în acest an. Toate acestea afectează şi piaţa muncii. În prezent, 7,4 procente din populaţia în vârstă de muncă nu lucrează. Pentru a face ordine în bugetul statului şi a limita deficitul bugetar pe termen lung, guvernul ceh a lansat o serie de măriri de impozite la sfârşitul lui 2012, reducând totodată facilităţile fiscale. TVA-ul a fost mărit la 15 procente şi respectiv 21 procente, şi a fost introdus un nou supra-impozit pentru cei cu venituri mari. Au fost reduse de asemenea facilităţile fiscale pentru pensionari şi cei cu statut de angajat propriu. Populaţia cehă simte deci că trebuie să compenseze pentru veniturile mai mici şi preţurile mai mari. Reacţia lor este logică. Consumatorii sunt mult mai atenţi cu banii lor decât în trecut. Indicatorul dorinţei de cumpărare se situa la -30,1 puncte în decembrie.
