Crima pentru lux –

Campanie pentru interzicerea fermelor de blana din Romania

Romania participa incepand din 3 noiembrie la campania pe care Fundatia pentru protectia animalelor VIER PFOTEN o desfasoara la nivel international sub sloganul „Crima pentru Lux!”, cu scopul de a interzice fermele de blana pe teritoriul Europei.

In Romania campania are doua directii principale de actiune: una informativa adresata opiniei publice si una de lobby, adresata institutiilor raspunzatoare de situatia animalelor din fermele de blana.

VIER PFOTEN Romania: „Dorim sa informam opinia publica despre suferinta care se ascunde in spatele hainelor si accesoriilor de blana. Consideram ca in secolul XXI astfel de practici nu pot fi justificate din punct de vedere etic si de aceea cerem interzicerea fermelor de blana si in Romania. Exista deja numeroase tari in Europa precum Bulgaria, Austria sau Marea Britanie care au actionat deja in acest sens si credem ca e timpul ca si Romania sa le urmeze exemplul.”

Campania destinata opiniei publice si desfasurata in perioada noiembrie – februarie are ca scop informarea asupra conditiilor crude in care sunt crescute animalele pentru blana si asupra faptului ca uciderea lor pentru articole de lux, nu poate fi justificata din punct de vedere etic.

In acest sens, la dispozitia publicului vor fi puse o serie de instrumente, precum panotaj indoor, materiale in punctele de vanzare, materiale informative, sprijinirea in Romania a concursului International de Design „Design Against Fur”, organizat de Fur Free Alliance si altele, care informeaza despre suferinta provocata animalelor exploatate pentru blana.

Grafica este o adaptare a creatiei lui Andrei Nejur, castigator al Mentiunii Speciale in cadrul concursului international de design „Design Against Fur”, in anul 2004.

Sustinatorii campaniei vor avea ocazia sa se implice online pe siteul fundatiei, www.vier-pfoten.ro si sa semneze petitia care cere interzicerea fermelor de blana. Rezultate vor fi folosite de catre Fundatia VIER PFOTEN in etapa de lobby a campaniei, in negocierile cu institutiile responsabile de animalele din ferme, cu scopul de a determina introducerea unei legislatii care sa interzica fermele de blana in Romania.

Parteneri media ai campaniei 2008 – 2009: Evenimentul Zilei, 121.ro, EcoSemnal, Animalutze.com.

Despre situatia animalelor din fermele de blana

In intreaga lume, inclusiv in Romania, sunt crescute si ucise anual pentru blana peste 40 de milioane de nurci si 6,5 milioane de vulpi in conditii de o cruzime inimaginabila. Aceasta inseamna ca 2 animale mor in fiecare secunda pentru articole considerate „la moda”.

In Romania exista in prezent aproape 20 ferme de blana, unde sunt crescute chinchilla, nurci si vulpi, cea mai mare dintre ele cresand anual peste 15 000 animale. Din cauza protectiei insuficiente de catre lege, aceste animale sunt crescute in conditii improprii si ucise cu o cruzime inimaginabila. Fiecare nurca, isi petrece toata viata intr-o cusca de doar 30/70 centimetri in care este plasata o cutie pentru locuit cam de marimea unei cutii pentru pantofi. Cel mai ades insa, acest spatiu este impartit de una sau doua animale, uneori chiar si de patru.

Custile sunt agatate la o jumatate de metru deasupra pamantului in siruri lungi, pentru ca excrementele si urina sa se scurga din cusca astfel incat blana sa nu fie murdarita. In aceste conditii, animalele, al caror miros este extrem de dezvoltat, sunt expuse incontinuu unui miros insuportabil.

Cataratul, vanatul, inotul sau sapatul unei vizuini in cazul vulpilor, manifestari comportamentale native ale acestor specii, sunt imposibile in aceste conditii. Din aceasta cauza, majoritatea animalelor tinute in fermele de blana, sufera tulburari grave precum automutilarea, canibalismul si stereotipia – repetarea automata a acelorasi gesturi.

Situatia in Romania

In prezent, in Romania1 animalele crescute pentru blana sunt insuficient protejate prin lege, aceasta permitand inchiderea lor in spatii improprii. Adesea insa, nici macar aceste conditii minime nu sunt respectate.

Pe intreg teritoriul tarii exista in prezent aproape 20 ferme de blana, cele mai multe crescand chinchilla si iepuri dar exista si o mare ferma de vulpi si nurci.

Cresterea chinchilla este o noutate la noi si a fost importata din Ungaria unde exista cele mai mari ferme, dezvoltate de firma Wanger, firma care controleaza toata piata din zona.

Cresterea iepurilor pentru blana este o traditie in Romania existind sute de mici ferme familiale (mai ales in zona Moldovei) si cel putin doua ferme mari. La fel se intimpla si cu nurcile care sunt crescute (mai ales in zona Banatului) in ferme mici de citeva zeci de exemplare. Exista insa si o ferma gigant in Bacau, unde sunt crescute peste 15.000 de exemplare de nurci si vulpi destinate exclusive sacrificarii pentru blana.

Pe linga ferme, comertul cu blanuri si piei incepe sa se dezvolte din nou in Romania, dupa ce marile firme comuniste au fost fragmentate sau privatizate. Astfel, in prezent exista peste 60 de firme mari care se ocupa cu prelucrarea blanurilor si alte aproximativ 70 care au ca obiect de activitatea comercializarea acestora.

Astfel, in 2007, Romania a exportat blanuri brute in valoare de 160 de milioane de euro (principalul beneficiar fiind Irlanda), blanuri tabacite in valoare de 321 de milioane de euro (principalii beneficiari fiind Italia, grecia, Turcia si Austria) si articole de imbracaminte, accesorii si alte articole din balana in valoare totala de 1,3 de milioane de euro (Italia fiind principalul client).

In ceea ce priveste importurile, Romania a primit in special de pe pietele din Italia, Austria, Germania si Turcia mari cantitati de blanuri brute sau prelucrate (in special pentru confectionarea articolelor de imbracaminte in fabricile romanesti), in valoare de peste 100 de milioane de euro dar si articole finite de aproape 7 milioane de euro.

Legislatia in alte tari ale Uniunii Europene

In lipsa unei legislatii clare la nivel de Uniune Europeana, tarile care doresc interzicerea fermelor de blana au adoptat reglementari suplimentare. Astfel de decizii legislative au fost adoptate pana in prezent de: Austria, Bulgaria, Croatia, si Marea Britanie, tari in care fermele de blana sunt interzise. Exista si tari, precum Olanda, in care au fost introduse interdictii selective: din 1995 au fost inchise fermele de vulpi si chinchilla, fiind insa permisa inca exploatarea si uciderea nurcilor. De asemenea, in Elvetia fermele de blana sunt interzise, cresterea animalelor de blana fiind permisa doar daca le sunt asigurate conditii la standard de gradina zoologica;

De asemenea, Italia, Danemarca, Suedia si Germania au introdus reglementari stricte privind conditiile ce trebuie asigurate animalelor in ferme, reglementari menite sa duca in cativa ani la inchiderea tuturor fermelor de blana.

La nivel social, acceptarea fermelor de blana este foarte redusa in toate tarile Europei

Din punct de vedere etic nu exista nicio justificare pentru a tortura animalele in scopul confectionarii de articlole de lux.

In tarile Uniunii Europene gradul de acceptare sociala a ideii ca animalele sunt tinute in conditii extrem de dure pentru a fi ucise de dragul modei, este foarte redus, fermele fiind percepute ca forme institutionalizate de maltratare a animalelor, fara nicio justificare morala sau economica. Conform unor sondaje de opinie efectuate in mai multe tari, populatia este de accord cu interzicerea fermelor de blana. In acest sens, in multe tari, reprezentatnti ai bisericii2, un numar mare de celebritati3, oameni de stiinta din diverse domenii de activitate4 si asociatii profesionale precum Colegiul Medicilor Veterinari din Germania, resping, din motive etice, orice forma de crestere si ucidere a animalelor pentru moda.

Sondaj referitor la gradul de acceptare sociala a fermelor de blana in tarile din Europa

De asemenea, ideea folosirii blanurilor naturale in industria modei este respinsa de catre multe tari din Europa. Astfel, conform unui studiu efectuat Germania in 200712, 83% dintre femei si 85% dintre barbatii intervievati, s-au declarat dezgustati de ideea de a purta haine din blana naturala sau cu accesorii din blana naturala. De asemenea, conform unui studiu13 efectuat in 2007 in Anglia, 93% dintre respondent au respins ideea de a purta haine din blana naturala; rezultate similare au fost inregistrate si in Olanda14 in 1999: 93% dintre cei chestionati au raspuns ca nimeni in famila lor nu poarta haine sau accesorii din blana.

Mai mult chiar, la nivel international tot mai multi designeri si case de moda precum Tommy Hilfiger, Donna Karan, Calvin Klein, Vivianne Westwood, Stella McCartney, Polo Ralph Lauren, Hennes & Mauritz Group, Inditex (Zara, Massimo Duti), Esprit, Mango, Mexx, C&A Fashion, KarstadtQuelle, Peek&Cloppenburg, Sinn Leffers, S. Oliver, Timberland, Kaufhof Warenhaus AG, Woolworth etc., au renuntat la articlolele din blana naturala, din motive etice.

Legislatia este insuficienta

La nivel European, legislatia privind protectia animalelor din fermele de blana este insuficienta. Conform acesteia animalele sunt recunoscute ca fiinte sensibile, cu trairi proprii si in consecinta legislatia si institutiile Europene au fost astfel obligate sa introduca si sa aplice protectia animalelor in cardul politicilor Europene.

Totusi, aceste prevederi nu introduc reglementari stricte referitoare la protectia animalelor din fermele le de blana, ci mai degraba recomandari generale, fara nicio prevedere specifica referitoare la obligativitatea asigurarii unor anumite conditii de viata, asomare si ucidere a animalelor din fermele de blana.

La nivelul Uniunii Europene, singurele recomandari concrete au fost adoptate de catre Consiliul Europei in 199915 si ratificate de catre Uniunea Europeana si majoritatea tarilor membre si functioneaza ca reglementari la nivel de Uniune dar si la nivel national, in tarile care nu adopta o lege nationala.

Cu toate acestea, recomadarile amintite sunt insuficiente si necesita mai multe imbunatatiri din mai multe motive:
– sunt consideratii generale, rezultate din incercarea de a gasi solutii de compromis acceptabile pentru toate statele membre, protectia animalelor fiind inevitabil un aspect secundar intereselor politice si economice;
– nu reprezinta o pozitie competenta si stiintifica ci mai degraba cel mai mic numitor comun al necesitatilor statelor membre. Cum aceste recomandari sunt adoptate numai daca intrunesc unanimitatea, sansele de a introduce amendamente stricte in ceea ce priveste fermele de blana, sunt foarte mici;
– In forma prezenta, legislatia are numeroase scapari pe care Comitetul Stiintific pentru Sanatatea si Protectia Animalelor al UE le-a identificat si raportat inca din 200116, precum legitimarea inchiderii animalelor in spatii cat mai mici cu putinta. Chiar custile de sarma si lipsa de obligatii in ceea ce priveste asigurarea unui minim de conditii asemanatoare mediului natural sunt tolerate.

{mosloadposition user10}