Se remarcă o creștere a cazurilor de parondontoză chiar și în rândul populației tinere din România, boală care era considerată, în trecut, ca fiind specifică vârstei a treia. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, explică de ce a crescut incidența în ciuda accesului la informație a populației și a tuturor măsurilor de igienă disponibile în comerț.
De ce cad dinții sănătoși
“Boala parodontală presupune inflamația țesuturilor de susținere ale dintelui, adică gingia, ligamentele parodontale – un sistem complex de “elastice” ce leagă rădăcinile dentare de os, periostul – o membrană ce acoperă osul, și, în final, osul. În funcție de gradul de afectare al acestor țesuturi, boala parodontală începe cu forma ei ușoară – gingivita-, urmând ca, netratată, să evolueze în parodontită superficială și să ajungă la final la parodontita profundă”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
Boala fără multe simptome
“Din păcate, în afară de sângerări gingivale și mirosuri neplăcute, boala parodontală este zgârcită în a da simptomatologie. De aceea este și supranumită boala dinților sănătoși.
Dacă nu mergem periodic la control, chiar și dacă avem o igienă foarte bună, sunt șanse mari să descoperim boala în stadii avansate. Atunci șansele de a o ține sub control sunt foarte mici. Din păcate, această boală nu se poate vindeca ci doar, în cel mai bun caz, să o facem să stagneze în stadiul în care am descoperit-o.
Este extrem de important să mergem de cel puțin două ori pe an la dentist pentru un control, pentru că specialistul poate analiza stadiul gingiilor și al dinților și să remarce dacă nu cumva s-a instalat această boală. Cel mai simplu și mai ieftin gest pe care îl putem face pentru a preveni parondontoza este să facem clasicul detartraj general măcar de două ori pe an.
În acest mod eliminăm depunerile bacteriale, tartrul care s-a depus la baza dinților, ușor sub gingie, de care nu putem scăpa prin periaj clasic. Aceste depuneri bacteriene duc la retractia gingivală, la resorbtia osoasă, a întregului aparat de susținere a dinților, chiar dacă aceștia sunt sănătoși, fără nicio carie. De aici și drama cauzată de această boală, de a ne face să pierdem dinții sănătoși, chiar la vârste deloc înaintate”, spune Sorina Stroe.
Boala apare și la 30-35 de ani
Chiar dacă avem acces la informație, știm ce trebuie să facem pentru a ne proteja dantura, avem paste de dinți speciale și tot felul de perii de curățare, boala parondontală afectează un procent din ce în ce mai mare din populație.
“În ultimul deceniu a crescut numeric segmentul vârstei a treia, cel mai frecvent afectat de această boală.
Din păcate, se remarcă multe cazuri și în rândul populației mai tinere, la 30-35 de ani, fie din motive ereditare, fie din cauza faptului că încă se sare peste consultul periodic și se amână vizitele la stomatolog, deși remarcăm simptomele. Nu este suficient să ne spălăm cu o anumită pastă de dinți dacă observăm că ne sângerează gingiile. Este necesar ca specialistul să analizeze periodic un bilanț radiologic.
Cu cât amânăm tratamentul profesional, cu atât mai mici sunt șansele de a ține în frâu evoluția bolii. Ajungem astfel să vedem cu părere de rău cum se retrag gingiile, se mișcă dinții, cad, iar întreaga dantură este destabilizată”, declară Sorina Stroe.
Cum debutează boala parodontală
“Semnele pe care le pot vedea și pacienții sunt: gingia se retrage, dinții se dezvăluie din ce în ce mai mult la baza lor, spre rădăcină, apare o zonă mai galbenă, parte din rădăcină, astfel că apar și spații între dinți în acea zonă. În plus, zona devine mai sensibilă.
Alături de placa bacteriană, boala parodontală poate fi influențată și agravată și de factori hormonali, genetici sau de mediu. Diabetul, fumatul, anumite medicamente pot grăbi ritmul dezvoltării bolii”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
Ce tratament există
“Este important să se acționeze din stadii cât mai incipiente. Se execută igienizări amănunțite, curățare a zonei de sub gingie, chiuretaj al pungilor parodontale, pansamente, plus o igienă impecabilă acasă, cu pastă de dinți, perie, apă de gură, perii interdentare corespunzătoare. În cazuri avansate, se realizează operația cu lambou pentru toată arcada dentară. Pentru a nu ajunge în acest stadiu, este indicat ca pacienţii să meargă regulat la control, chiar dacă nu au dureri sau alte simptome, pentru ca medicul să acționeze cât mai din timp în cazul în care remarcă debutul bolii parodontale”, încheie Sorina Stroe, asistent universitar doctor.