Stresul generat de pandemie și de schimbările pe care aceasta le-a adus în viața oamenilor a înmulțit cazurile de bruxism în rândul populației. Din ce în ce mai mule persoane apelează la medicii stomatologi spunând că aiu început să scrâșnească din dinți, în mod special în timpul somnului, dar și ziua, când suntem conștienți. Unii oameni chiar au ajuns să își distrugă dinții sau lucrările dentare din cauza acestui comportament.
Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, explică diferențele între tipurile de bruxism, de ce apare acest comportament distructiv și ce șanse sunt să vindecăm această afecțiune.
Stresul ne distruge și dinții
„Trăim în secolul vitezei și am devenit din ce în ce mai stresați. Avem deadline-uri, multe sarcini profesionale de îndeplinit, iar, pe lângă toate acestea, au intervenit și nesiguranța și schimbările cauzate de pandemie. Stresul ne poate afecta starea de sănătate general și inclusiv dantura. Bruxismul, acel scrășnit din dinți incontrolabil, se numără printre efectele negative ale stresului. Este indicat să apelăm la metode cât mai efficiente pentru a reduce nivelul de stres din viața noastră, fie prin meditație, tehnici de respirație, fie prin reorganizarea priorităților, ori să apelăm la psihoterapie”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
Bruxismul diurn
„Există 2 tipuri de bruxism: diurn și nocturn. Cel diurn are loc ziua, atunci când suntem tensionați, când trebuie să ne concentrăm ori avem stări emoționale negative, ori efort fizic susținu. De multe ori nu realizăm decât după câteva secunde sau minute că ne scrâșnim dinții sau uneori chiar deloc. În cele mai multe cazuri, conștientizăm însă obiceiul și ar fi bine să îl întrerupem imediat”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
Bruxismul nocturn
„Al doilea tip de bruxism este cel nocturn, pe care îl dezvoltăm noaptea, în timpul somnului, când evident nu putem controla ceea ce facem. În fapt, bruxismul nocturn e un barometru al ritmului vieții noastre de zi cu zi, o reflexie a acestuia. Noi refulăm noaptea ce am acumulat peste zi. De obicei, când avem perioade agitate, stresante, dezechilibre, supărări, atunci vor apărea și episoadele de bruxism nocturn. De asemenea, trebuie știut faptul că acest obicei nu se manifestă pe toată durata nopții. El apare doar în anumite etape de somn”, adaugă medicul stomatolog Sorina Stroe.
Partenerul de somn descoperă că avem bruxism
„De multe ori, pacientul nu știe că scrâșnește din dinți în timpul somnului. Partenerul său este cel care constată acest lucru, deoarece zgomotul poate fi teribil de enervant pentru un partener cu un somn nu foarte profund. Alteori, efectele bruxismului sunt descoperite de medicul stomatolog la consult. Sunt semne clinice precum tocirea dinților la nivel ocluzal, apariția leziunilor cuneiforme la baza dinților, fracturi, și așa mai departe”, adaugă medicul Sorina Stroe.
Bruxism în faze avansate
„În faze mai avansate, vom avea semne de genul unei senzații de oboseală musculară, febră la trezire, care se atenuează în primele 10-15 minute după ce ne-am trezit, odată ce mâncăm, ne spălăm pe dinți sau vorbim, pur și simplu. În fazele mai avansate apar durerile articulare, pentru că bruxismul afectează și integritatea articulației temporo-mandibulară, cea care dirijează deschiderea și închiderea gurii”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe.
Ne ajută gutiera?
„Cel mai simplu și la îndemană mod de a proteja dinții este ca medicul nostrum stomatolog să ia amprenta și să comande o gutieră de protecție ocluzală, pe care să o purtăm în fiecare noapte și, la nevoie, și ziua dacă simțim că nu putem controla bruxismul diurn. Ce trebuie avut în vedere însă e faptul că gutiera nu ne va vindeca sau ne va împiedica să scrâșnim, să strângem din dinți. Ba din contră, la început o vom face chiar mai rău din cauza prezenței a ceva nou, în plus, în gură. Gutiera funcționează, însă, ca un amortizor care absoarbe din forțele dezvoltate. În timp, se tocește și se rupe și o vom înlocui. Gutiera devine un consumabil mult mai simplu și ieftin de înlocuit decât dinții noștri. În plus, atunci când strângem din dinții și avem gutieră, vom solicita mult mai puțin articulația temporo-mandibulară”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
Ce tip de gutieră să purtăm? Dură sau semidură?
„Gutierele sunt realizate în baza unei amprente și necesită timp scurt pentru execuție. Ele se pot realiza din 2 durități de material, semidure și dure. Eu prefer să încep cu varianta semidură după care, dacă se deteriorează și se rupe repede, să fac tranziția în timp către varianta dură, rigidă. Este suficient să facem gutiera pe una din arcade, indiferent dacă e maxilar sau mandibulă. Purtatul gutierei este sigur în somn, nu se poate înghiți involuntar. Cel mai grav lucru care se poate întâmpla este să o dăm jos involuntar în timp ce dormim. Este important să purtăm gutiera în fiecare noapte pentru a ne fi de un real folos pe termen lung”, explică Dr. Sorina Stroe.
