Babette Rothschild
Editura Herald
Traumele lasa urme. Adanci. Care dainuie. Si nici macar nu trebuie sa existe o trauma fizica pentru ca trauma psihica sa se instaleze. „Babette Rothschild a indraznit sa explice trauma psihica, folosinf experienta sa cu persoanele traumatizate, , sa creioneze caracteristicile si desfasurarea procesului traumatic, sa avanseze explicatii pentru exprimarea durerii psihice. Rezultatul este foarte bun, util celor dornici sa se imprieteneasca cu trairile si senzatiile corporale proprii, chiar si cu cele dificile.” (spune Dr. Diana Lucia Vasile in introducerea cartii)
Dorind sa creeze diverse punti intre parti separate care se ocupa de identificarea si tratarea traumelor, Babette Rothschild pune accent pe lucrul cu corpul fara atingere in tratamentul traumei si a tulburarilor de stress posttraumatic.
Cartea are doua sectiuni separate, prima ocupandu-se de partea de teorie, extrem de importanta, in timp ce in a doua, „Practica”, „sunt prezentate strategii pentru ajutarea corpului si mintii traumatizate.” (p. 18). Prima parte „prezinta si discuta o teorie pentru intelegerea modului in care mintea si corpul uman functioneaza, inregistreaza si isi aminteste evenimentele traumatice si ceea ce poate impiedica sau facilita aceste capacitati.” (pp. 17-18).
„:Trauma reprezinta o experienta psihofizica chiar daca evenimentul traumatic nu cauzeaza nici o vatamare corporala directa. Faptul ca evenimentele traumatice produc consecinte negative atat asupra corpului, cat si asupra mintii constituie o concluzie bine documentata si acceptata in comunitatea psihiatrica” (pp. 25-26)
O lucrare cu multe exemple, teorii, studii de caz, cu o informatie bine structurata si cu un continut clar si usor de urmarit, „Corpul isi aminteste – Psihofiziologia si tratamentul traumei” le este de ajutor atat celor care se ocupa de tratamentul traumelor, cat si celor care vor sa se cunoasca si, mai ales, sa se inteleaga mai bine.
„Corpul isi aminteste evenimentele traumatice prin codificarea in creier a senzatiilor, miscarilor si emotiilor care sunt asociate cu trauma. Pentru vindecarea SPT si a TSPT este nevoie sa se acorde atentie atat lucrurilor care se intampla in corp, cat si interpretarilor care sunt facute in minte. Limbajul uneste distanta dintre minte si corp, conectand amintirile explicite si implicite. Memoria somatica devine istorie personala cand impactul evenimentelor traumatice este suficient diminuat ca evenimentele sa poata fi in sfarsit pozitionate in locul potrivit in trecutul clientului.” (pp. 244-245)
