Dinții de lapte ai copiilor încep să cadă în jurul vârstei de 6-7 ani, făcând loc dentiției permanente. Mulți părinți nu știu însă cum e mai bine să procedeze atunci când celui mic încep să i se miște primii dinți. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, ne spune dacă e bine să îi scoatem acasă sau este indicat să lasăm această intervenție în seama dentistului.
“Primii dinți care se mișcă aduc sentimente amestecate în sufletele copiilor și ale părinților. Este important de reținut este faptul că un copil căruia i se mișcă un dinte are dificultăți în a mânca. El va evita să mestece pe zona respectivă și chiar va refuza anumite alimente pentru a-și păstra un oarecare confort. Ce facem deci, odată ce am ajuns în această situație? În principiu, există două atitudini posibile în situația în care copilului nostru i se mișcă un dinte. Una este cea de expectativă, lăsând dintele să se miște din ce în ce mai tare până când fie cade singur, fie copilul devine suficient de deranjat încât să intervină și să îl scoată. Cea de-a doua variantă este cea de intervenție, când încercăm noi, părinții, să scoatem dintele sau ne prezentăm la medic pentru a solicita ajutor profesional”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe (MG Dental).
Cum este recomandat să procedăm?
“În general, sfatul meu, pe care îl aplic inclusiv în viața personală cu fiica mea, care acum traversează o perioadă intensă de schimbare a dinților, este să nu forțăm copilul. Câtă vreme el mănâncă și se curăță în zona respectivă corect și nu există motive să ne grăbim cu extracția, este de preferat să lăsăm controlul copilului. Să îi dăm lui voie să își aleagă singur momentul când se simte pregătit pentru acest pas”, adaugă medicul stomatolog Sorina Stroe.
Când suntem nevoiți să scoatem dintele care încă nu se mișcă
“Este posibil ca dinții să întârzie să se miște, perturbând astfel cronologia erupției dentare, și astfel să fim tentați să ne grăbim să îl scoatem. Mai ales în situația în care, în urma controlului stomatologic, aflăm că dintele definitiv de sub gingie nu se află în poziție corectă.
Într-o situație normală, prin presiunea pe care dintele definitiv o exercită apăsând pe rădăcina celui de lapte, îl împinge pe acesta din urmă ușor-ușor afară.
Ne vom afla în situații în care trebuie să grăbim extracția mai ales când avem un copil mai mare, după vârsta de 9-10 ani. Atunci putem discuta cu el și îi putem explica de ce insistăm să scoatem dintele mai repede.
Dacă vorbim însă despre un copil mai mic, care abia începe acest traseu de schimbare a dinților, insistențele nu vor face decât să creeze presiuni și situații tensionate inutile. Este de preferat să lasăm lucrurile să se întâmple spontan și natural. Sigur că putem interveni și ajuta copilul să scoată dintele, însă doar dacă acest lucru ne este solicitat de către el”, mai spune Dr. Sorina Stroe.
Concluzii:
Nu încercați să scoateți singuri dinții. Dacă dantura copilului este gata să iasă, iar dintele de lapte se mișcă tare, aceasta va cădea de obicei de la sine în timpul mestecării sau a periajului dinților.
Asigurați-vă că copilul are o igienă orală corespunzătoare. Ajutați-l să se spele pe dinți regulat și să folosească mijloace auxiliare de igienizare dacă este necesar.
Monitorizați eventualele semne de inflamație sau disconfort. Dacă observați umflături, sângerări sau dacă copilul se plânge de durere, este recomandat să consultați un dentist.
Programați o vizită la dentist în mod regulat. Chiar dacă dantura copilului pare să se dezvolte normal, este important să îl duceți la dentist pentru un control regulat.
