6 manageri şi beneficiari de proiecte finaţate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost premiaţi în weekendul 6-9 septembrie cu o excursie în Delta Dunării, ca urmare a câștigării concursului lansat de Comunitatedurabila.ro pe tema dezvoltare durabilă în proiecte europene. Câştigătorii concursului au avut ocazia să cunoască pe viu realităţile din Rezervația Biosferei Delta Dunării, să analizeze ce înseamnă concret dezvoltarea haotică în contrast cu cea sustenabilă şi ce oportuniţăţi aduce zonei modelul economiei sociale sau statutul de sit UNESCO.
Drumul prin Delta Dunării a fost un traseu grăitor atât pentru cum ar trebui să arate un proiect sustenabil în şi pentru zonă, cât și în ce priveşte exemplele negative. Excursia cu barca pe braţul Sfântu Gheorghe, înspre Atelierul de papură de la Mahmudia, a însemnat, de pildă, şi “admirarea” unor construcţii turistice paraşutate parcă de pe păşunile alpine elveţiene direct în inima de stuf a Deltei. În Mahmudia, localitate tipică “de uscat” a zonei, specificul local deltaic pare vizitatorilor mult alterat de blocurile sovietice ce delimitează strada principală. În capătul Mahmudiei, în clădirea vechiului CAP, se află Atelierul de Împletituri din Papură care reunește câteva talentate muncitoare. Așadar, un motiv de optimism pentru zona Deltei Dunării pentru că exploatarea durabila şi artistică a stufului în Mahmudia înseamnă un pas către un antreprenoriat real. În scurta lor vizită, câştigătorii au încercat să deprindă meşteşugul împletiturilor din papură şi au înţeles ce înseamnă economia socială pentru o zonă ca Delta Dunării.
“Cu siguranţă poate fi un boost pentru dezvoltarea durabilă locală, tocmai pentru că materia prima e locală şi regenerabilă, apoi pentru că mâna de lucru e locală. Adică faci bani din ce ai tu acasă la tine. Şi fără să strici ceva”, spune Ana Maria Suciu de la Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC), câştigatoarea celui de-al cincilea episod al Concursului Comunităţii Durabile.
Un alt câştigător – Romulus Eugen Matei, consilier pentru firma Auto Total din Bucureşti – crede că “pentru o comunitate deosebită cum sunt toate cele din Deltă, viziunea trebuie să fie axată pe dezvoltarea de mai multe proiecte similare cu atelierul de împletit, precum tricotaje locale, olărit sau altele care reprezintă tradiţia locală”. “Cred ca ar trebui speculată mai mult, în prezentarea atelierului şi a produselor, impresia foarte seducătoare de lucru bun, făcut de femei la ţară, purtător de specific al Deltei şi de mister”, adaugă Ruxandra Apetri de la Fundaţia pentru Dezvoltarea Popoarelor, o altă câştigătoare a concursului.
Întreprinderile sociale în aceste zone sunt binevenite atât pentru reînvierea şi conservarea tradiţiilor locale, cât şi pentru dezvoltarea locală, desigur într-un mod sustenabil, sunt de acord toţi câştigătorii. “Astfel de organizaţii asigură locuri de muncă, aduc venituri suplimentare la stat, dar promovează în acelaşi timp vechile obiceiuri cărora le este acordată o atenţie nesemnificativă în ziua de azi (in special din partea celor tineri). Mai ales că o afacere de împletit stuf şi papura este în acord cu dezvoltarea durabilă: nu poluează, consumul de energie este foarte redus – odată ce se realizează manual, materia primă este absolut regenerabilă”, crede Andreea Radu de la Patronatul Român din Braila.
Următorul punct pe traseul câştigătorilor concursului Comunitatedurabila.ro a fost satul Letea, o localitate în care dezvoltarea turistică de masă nu a pătruns, iar valoarea naturală adăugată e neatinsă. Arhitectural, satul încă rezistă, iar în planurile suţinătorilor Deltei se conturează o iniţiativă legată de înregistrarea satului în patrimonial UNESCO. Oaspeţii comunitatedurabila.ro s-au exprimat critic asupra chestiuniilor legate de turism şi de dezvoltare sustenabilă a locului: “Ar fi binevenite trasee turistice prestabilite, dar şi indicaţii şi restricţii pentru protejarea plantelor, animalelor şi peisajului. Letea are toate motivele şi avantajele să obţină protecţie UNESCO: resurse naturale diversificate, resurse antropice şi culturale conservate şi în concordanţă cu natura, peisaje „virgine”, poluare redusă, localnici primitori şi binevoitori. Sunt superbe casele cu acoperiş din stuf şi tamplăria şi gardurile vopsite cu albastru-bleu, curţile curate şi uliţele pline de nisip, fără urmă de asfalt. Toate denota respectul pentru natură şi tradiţie.”, spune Andreea Radu.
Alina Iosifescu, ANBCC, crede ca “E important ca Letea să intre în patrimoniul arhitectonic al UNESCO şi să fie promovată astfel pentru a sublinia specificul locului. Orice construcţie se va supune unui regulament strict. Ar fi o măsură de promovare turistică excelentă fără a schimba specificul locului”.
“Turistul trebuie să meargă şi să nu intervină asupra locului. Ceea ce lipseşte este un mijloc de transport mai ecologic. Zona e foarte faină, însă, financiar, e greu accesibilă – clasa de mijloc românească ajunge greu, însă asta se va rezolva în timp”, consideră Dorin Craciun de la Reper21 din Timişoara.
Concursul Comunităţii Durabile s-a desfăşurat în perioada aprilie – august 2012 iar miza lui a fost aceea de a găsi exemple româneşti de dezvoltare durabilă, proiecte locale care demonstrează o atitudine responsabilă în cheltuirea banilor europeni, respect pentru mediul înconjurător, pentru oameni și pentru viitor.
Participanţii au avut la dispoziţie șase ocazii de a demonstra că au cheltuit sau cheltuie responsabil fondurile primite, răspunzând la unul sau la mai multe dintre cele șase chestionare tematice ce au însoţit episoadele din seria de animaţii educaţionale “Mai Mult cu Mai Puțin”. Castorii Mai Mult și Mai Puțin, personajele principale ale animaţiilor, au dezbătut în fiecare episod beneficiile unui comportament durabil, dilemele cu care se pot confrunta cei care implementează proiectele europene și soluțiile la aceste probleme. Participanţii la concurs au contribuit cu exemple şi argumente concrete, generate chiar de proiectele administrate de ei, la discuţiile pe fiecare dintre cele 6 subiecte, câştigător fiind desemnat acel respondent care a demonstrat cea mai buna înţelegere şi aplicare a principiilor enunţate în fiecare episod al seriei de animaţii.
Calendarul complet şi regulamentul concursului pot fi consultate oricând în secţiunea ”Concursul comunităţii durabile”.
Juriul care a selectat cei mai responsabili șase beneficiari de proiecte durabile este format din: Liviu Mihaiu, Președintele Asociației Salvați Dunărea și Delta, Mircea Toma, Președintele ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, Mihaela Marin, Expert în cadrul Comunității Durabile, Irina Zamfirescu, > CU < Mai Mult cu Mai Puțin – Revista Comunității Durabile și Costel Popa, Managerul proiectului “Parteneriat pentru dezvoltare durabilă”.
