Comisia solicita, in raportul sau, elaborarea de politici orientate

spre viitor in materie de migratie

Cum abordează UE și statele sale membre provocările și oportunitățile migrației? Analizând evoluțiile din domeniile imigrației și azilului din 2012 și de la începutul lui 2013, un raport al Comisiei publicat de curând solicită o abordare mai coerentă a acestora din partea UE. În acest sens, este necesară o mai bună gestionare a politicilor în materie de imigrație legală și a politicilor de integrare și o gestionare mai modernă și mai eficientă a fluxurilor călătorilor la frontierele externe ale UE. Este necesară, de asemenea, intensificarea luptei împotriva traficului de persoane și o mai bună abordare a imigrației neregulamentare, garantându-se, în același timp, respectarea drepturilor fundamentale ale imigranților și ale solicitanților de azil.

„Suntem pe cale de a institui un sistem european comun de azil care asigură protecția persoanelor celor mai vulnerabile și solidaritatea cu acestea. Multe dintre aceste persoane sunt foarte calificate și trebuie să li se ofere posibilitatea de a-și valorifica pe deplin potențialul în țările gazdă. Același lucru este valabil și pentru alte grupuri de migranți", a declarat dna Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne. „Modalitatea noastră de a aborda migrația trebuie să reflecte prioritățile noastre comune și nevoile noastre viitoare. Elaborarea de politici orientate spre viitor și spiritul de inițiativă politică pot, cu siguranță, să transforme migrația într-o forță dinamică a creșterii și a progresului", a adăugat aceasta.

Migrația ca instrument al creșterii

Nu va trece mult timp până când Europa va începe să resimtă efectele fenomenului de îmbătrânire a populației și de diminuare a forței de muncă. Chiar și în prezent, în ciuda nivelurilor ridicate ale șomajului, există în jur de 2 milioane de locuri de muncă vacante în întreaga UE, așa cum se întâmplă în domeniile sănătății, tehnologiei informației și comunicațiilor, ingineriei, vânzărilor și finanțelor. Deși imigrația nu este singura modalitate de a contracara lacunele în materie de competențe, acolo unde acestea există, este cu siguranță o parte a soluției comune care ar putea sprijini strategia de creștere economică a UE.

Legislația UE privind migrația contribuie la atragerea anumitor categorii de imigranți. De exemplu, prin directiva din 2009 privind cartea albastră a UE, resortisanților țărilor terțe li se acordă dreptul de intrare și de ședere pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate (Comisia va publica, până la jumătatea anului 2014, un raport privind transpunerea acesteia). Negocierile cu privire la Directiva privind persoanele transferate în cadrul aceleiași companii și la Directiva privind lucrătorii sezonieri au avansat în 2012, dar, pentru a se ajunge la un acord, sunt necesare eforturi suplimentare din partea Parlamentului European și a Consiliului.

Comisia speră, de asemenea, să se înregistreze progrese rapide privind propunerea sa de stabilire a unor norme mai clare și mai coerente pentru cetățenii din țările terțe care călătoresc în UE pentru studii, cercetare științifică și alte schimburi (IP/13/275 și MEMO/13/281).

Mai presus de toate, statele membre trebuie să se asigure că se iau măsuri eficace pentru promovarea integrării. Migranții ar trebui să își poată dezvolta pe deplin potențialul într-un mediu în care drepturile lor fundamentale sunt pe deplin respectate și în care pot contribui la prosperitatea societăților noastre. Punerea în aplicare corectă, de către statele membre, a Directivei privind permisul unic de ședere, care acordă anumite drepturi egale pentru lucrătorii din țările terțe, va avea o importanță deosebită.

Abordarea cu succes a problemelor în materie de protecție internațională

Odată cu adoptarea de noi reguli și norme privind modalitatea de primire a persoanelor care solicită protecție, UE a făcut pași importanți spre un spațiu comun de protecție și de solidaritate pentru persoanele cele mai vulnerabile. În prezent, sunt necesare eforturi considerabile pentru a pune în aplicare această legislație și a garanta că acest sistem comun va funcționa bine și uniform.

În 2013, Comisia intenționează să continue promovarea cooperării practice, inclusiv prin intermediul Biroului European de Sprijin pentru Azil, și a solidarității în interiorul UE (cu Grecia, cu refugiații sirieni și privind transferul beneficiarilor de protecție internațională în UE).

Solidaritatea nu ar trebui să se oprească la granițele UE. În 2012 s-a creat programul comun de relocare al UE din cadrul Fondului european pentru refugiați. Pentru prima dată, statele membre au convenit asupra unei liste de priorități comune specifice ale UE pentru 2013 în materie de relocare. În cadrul acestui sistem, statele membre participante s-au angajat să relocheze 3 962 de refugiați în 2013 (comparativ cu cifra de 3 083 de refugiați avansată în contextul angajamentelor asumate în 2012). Conținutul programului de relocare al Uniunii după 2014 este în curs de negociere în cadrul noului Fond pentru azil și migrație. Comisia dorește realizarea mai multor scheme naționale de relocare și sporirea celor deja existente.

În 2012 s-au înregistrat, de asemenea, progrese considerabile în ceea ce privește combaterea traficului de persoane (IP/12/619 și MEMO/12/455), precum și privind modalitățile de a asigura protecție minorilor neînsoțiți care sosesc în UE în fiecare an.

Răspunsul politic al UE la presiunile exercitate de migrație

Coerența în abordarea migrației ilegale este o condiție prealabilă pentru o politică credibilă în materie de migrație legală și de mobilitate.

Până la sfârșitul anului 2012, toate statele care au obligații în temeiul Directivei privind returnarea¹, cu excepția Islandei, au notificat Comisiei transpunerea integrală a acesteia. Uniunea Europeană este, în prezent, foarte aproape de a avea standarde comune privind returnarea, care să respecte pe deplin drepturile fundamentale. Comisia va publica o comunicare privind returnarea (prevăzută pentru decembrie 2013). De asemenea, Comisia se va asigura că toate statele membre transpun, în mod corespunzător, Directiva privind sancțiunile impuse angajatorilor.

Comisia va continua să depună eforturi pentru integrarea drepturilor fundamentale în activitățile de gestionare a frontierelor UE. În acest context, Sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) ar putea fi un instrument salvator, facilitând detectarea și localizarea ambarcațiunilor mici. Comisia îndeamnă Parlamentul European și Consiliul să își dea, în mod oficial, acordul asupra acestei propuneri, pentru ca EUROSUR să devină operațional până la sfârșitul anului 2013 (IP/11/1528 și MEMO/11/896).

Controale mai inteligente în materie de vize și la frontiere pentru a contribui la creșterea economică

Facilitarea călătoriei pentru resortisanții țărilor terțe care vizitează UE este un alt mod de a face din UE o destinație mai atractivă.

Comisia a prezentat propuneri pentru a facilita și a consolida procedurile de verificare la frontieră pentru străinii care călătoresc în UE (pachetul „frontiere inteligente” — IP/13/162 și MEMO/13/141). Aceasta va propune, de asemenea, ca politica în domeniul vizelor să continue să sprijine creșterea economică și schimburile culturale prin facilitarea călătoriilor persoanelor care călătoresc în scopuri legitime, cum ar fi cele ale oamenilor de afaceri, ale turiștilor, ale studenților și ale tinerilor (IP/12/1177 și MEMO/12/838).

Consolidarea dialogului privind migrația internațională

În urma publicării, în 2011, a comunicării „Abordarea globală în materie de migrație și mobilitate (GAMM)”, în 2012 s-a constatat o intensificare a dialogurilor la nivel internațional, inclusiv în vederea dezvoltării de acorduri bilaterale (un parteneriat pentru mobilitate a fost semnat cu Marocul IP/13/513).

Mai târziu în cursul anului respectiv, Comisia va adopta un raport cu privire la punerea în aplicare a Abordării globale în materie de migrație și mobilitate, care se va concentra pe dimensiunea externă a politicii UE privind migrația. De asemenea, aceasta și-a prezentat, recent, punctul de vedere privind modul în care migrația și mobilitatea pot contribui la dezvoltare și privind modul în care se poate consolida cooperarea globală în acest domeniu (IP/13/450).

Context

Rapoartele anuale privind imigrația și azilul sunt elaborate în urma cererii formulate de către Consiliul European cu ocazia adoptării Pactului privind imigrația și azilul din 2008.

Al patrulea raport evidențiază principalele evoluții din 2012 în domeniul abordării provocărilor din aceste domenii, precum și datele-cheie privind situația migrației în UE. Raportul respectiv este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei care oferă o amplă prezentare factuală a măsurilor întreprinse atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

Câteva cifre cheie (a se vedea, de asemenea, graficele cu privire la azil și imigrație):
• Potrivit datelor Eurostat, la 1 ianuarie 2012, populația totală a UE era de 503,7 milioane de locuitori, ceea ce reprezintă o creștere cu 1,3 milioane față de 2011.
• Populația UE de vârstă activă (15-64 de ani) era de 335,4 milioane de persoane în 2012 și se estimează că va continua să scadă în următorii 50 de ani până la 290,6 milioane de persoane în 2060.
• Rata de dependență a vârstnicilor a atins 26,8 % în 2012 și se estimează că va crește considerabil până la 52,6 % până în 2060.
• Numărul resortisanților din țări terțe care locuiesc în UE (20,7 milioane) reprezintă aproximativ 4,1 % din totalul populației UE.
• În 2011, au fost emise prime permise de ședere pentru aproape 2,5 milioane de resortisanți ai țărilor terțe.
• În 2012, numărul total de cereri de azil a crescut cu 9,7 % în comparație cu 2011, înregistrându-se peste 330 000 de cereri (cu mult sub nivelul maxim de 425 000 din 2001).

Pagini Utile