Propunerile prezentate pe 12 septembrie cu privire la crearea unui mecanism de supraveghere unic (MSU) pentru băncile din zona euro constituie un pas important în direcția consolidării uniunii economice și monetare (UEM). În cadrul acestui nou mecanism unic, răspunderea finală în ceea ce privește sarcinile specifice de supraveghere legate de stabilitatea financiară a tuturor băncilor din zona euro îi va reveni Băncii Centrale Europene (BCE).
Autoritățile naționale de supraveghere vor avea în continuare un rol important în activitățile cotidiene de supraveghere și în pregătirea și punerea în aplicare a deciziilor BCE. Tot astăzi, Comisia propune ca Autoritatea bancară europeană (ABE) să elaboreze un set unic de instrucțiuni în materie de supraveghere, cu scopul de a păstra integritatea pieței unice și de a asigura coerența supravegherii bancare pentru toate cele 27 de state membre.
Comisia îndeamnă Consiliul și Parlamentul European să adopte propunerile de regulamente prezentate astăzi până la sfârșitul anului 2012, împreună cu celelalte trei elemente componente ale „uniunii bancare”: cadrul de reglementare unic reprezentat de cerințele de capital (a se vedea IP/11/915), schemele armonizate de protecție a depozitelor (a se vedea IP/10/918) și cadrul european unic pentru redresare și rezoluție (a se vedea IP/12/570).
Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat în legătură cu acest subiect: „Comisia a prezentat astăzi propuneri cu privire la un mecanism de supraveghere unic la nivel european, un pas crucial către crearea unei uniuni bancare. Acest nou sistem, al cărui nucleu este Banca Centrală Europeană și la care participă și autoritățile naționale de supraveghere, va reinstaura încrederea în supravegherea tuturor băncilor din zona euro. Parlamentul European va juca un rol primordial în exercitarea controlului democratic.Instaurarea acestei entități europene de supraveghere înainte de începutul anului următor trebuie să fie pentru noi o prioritate absolută.În acest mod vom facilita și eventualele decizii de utilizare a mecanismelor europene de recapitalizare a băncilor.” Președintele a adăugat: „Dorim să rupem legătura nesănătoasă dintre state și băncile lor.Pe viitor, pierderile bancherilor nu mai trebuie să se transforme în datorii ale cetățenilor, punând astfel la îndoială stabilitatea financiară a unor țări întregi”.
Michel Barnier, comisarul pentru piața internă, a declarat la rândul său: „Supravegherea bancară trebuie să devină mai eficace în toate țările europene, astfel încât să existe garanția că normele pieței unice se aplică în mod coerent.BCE va avea misiunea de a se încredința că băncile din zona euro recurg la practici sănătoase în domeniul financiar.Scopul nostru final este ca banii contribuabililor să nu mai fie folosiți pentru salvarea băncilor.”Comisarul a adăugat:„Am propus un mecanism de separare a supravegherii de politica monetară în cadrul BCE și am gândit măsurile necesare pentru ca BCE să răspundă în fața Parlamentului European pentru deciziile luate în materie de supraveghere”.
Pachetul de măsuri propus astăzi cuprinde:
· Un regulament prin care se conferă competențe importante Băncii Centrale Europene în vederea supravegherii tuturor băncilor din zona euro, cu un mecanism la care țările din afara zonei euro pot să adere în mod voluntar.
· Un regulament care aliniază actualul regulament privind ABE la noua configurație pentru supravegherea bancară, cu scopul de a garanta că procesul de luare a deciziilor în cadrul ABE rămâne unul echilibrat și că ABE continuă să vegheze la menținerea integrității pe piața unică.
· O comunicare în care se prezintă viziunea generală a Comisiei cu privire la uniunea bancară și se face referire la cadrul de reglementare unic, la mecanismul de supraveghere unic și la etapele ulterioare pe parcursul cărora se preconizează și crearea unui mecanism unic pentru rezoluția băncilor.
Anumite atribuții în materie de supraveghere vor fi transferate la nivel european în zona euro, în special cele care sunt esențiale pentru menținerea stabilității financiare și pentru detectarea riscurilor cu care se confruntă băncile în ceea ce privește viabilitatea. În răspunderea BCE vor intra sarcini ca autorizarea instituțiilor de credit, asigurarea respectării cerințelor referitoare la capital, gradul de îndatorare și lichiditate și supravegherea conglomeratelor financiare. BCE va putea lua măsuri de intervenție rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerințele obligatorii de capital, solicitând băncilor să întreprindă acțiuni de corecție.
BCE va colabora cu ABE în cadrul sistemului european de supraveghere financiară. Rolul ABE va fi asemănător cu cel actual: instituția va continua să dezvolte cadrul de reglementare unic aplicabil tuturor celor 27 de state membre și să ia măsurile necesare pentru a garanta că practicile în materie de supraveghere sunt coerente în întreaga Uniune.
Pentru băncile transfrontaliere care funcționează atât în interiorul, cât și în afara statelor membre participante la Mecanismul de supraveghere unic, procedurile existente de coordonare între autoritățile de supraveghere din țara de origine și din țara gazdă vor fi menținute în forma actuală. În condițiile în care BCE preia atribuții de supraveghere, ea va îndeplini funcția de autoritate de origine și de autoritate-gazdă pentru toate statele membre participante.
Comisia propune ca Mecanismul de supraveghere unic să fie instituit până la data de 1 ianuarie 2013. Pentru a permite o tranziție ușoară către noul mecanism, se prevede introducerea sa în mod progresiv. Într-o primă etapă, începând cu 1 ianuarie 2013, BCE va putea lua decizia de a-și asuma întreaga răspundere a supravegherii oricărei instituții de credit, în mod special a celor care au primit sau au solicitat fonduri publice. De la 1 iulie 2013, toate băncile cu importanță sistemică majoră vor face obiectul supravegherii de către BCE. Etapa de introducere progresivă a mecanismului se va finaliza până la 1 ianuarie 2014, dată la care toate băncile vor intra sub incidența acestuia.
Context
Impulsionat de moneda euro și de piața unică, sectorul bancar din UE s-a dezvoltat și a devenit din ce în ce mai integrat. Multe bănci au inițiat activități transfrontaliere și s-au dezvoltat dincolo de granițele naționale.
Având în vedere responsabilitățile monetare comune din zona euro și gradul tot mai ridicat de integrare financiară, există riscuri specifice pentru zona euro în ceea ce privește efectele de contagiune transfrontalieră în eventualitatea izbucnirii unor crize bancare. Coordonarea supravegherii bancare naționale nu mai reprezintă o opțiune rezonabilă pentru zona euro. Trebuie să se treacă la un sistem integrat.
La Consiliul European și la summitul zonei euro din 28/29 iunie, liderii UE au căzut de acord să aprofundeze uniunea economică și monetară, ca remediu la criza actuală. Unul dintre elementele esențiale pentru o integrare mai profundă este uniunea bancară. Toate cele patru elemente constitutive ale uniunii bancare sunt vitale (a se vedea MEMO/12/656 cu privire la uniunea bancară). Propunerile restante trebuie adoptate până la sfârșitul anului.
Este important de reținut că statele membre au decis ca instaurarea unui mecanism de supraveghere unic să reprezinte o condiție prealabilă pentru eventuala recapitalizare directă a băncilor de către Mecanismul european de stabilitate (MES).
După ce se va ajunge la un acord pe marginea propunerilor restante, pasul următor preconizat de Comisie este o propunere privind un mecanism european unic de rezoluție care să se ocupe eficient de rezoluția bancară transfrontalieră și să evite ca banii contribuabililor să fie folosiți pentru salvarea băncilor.
A se vedea, de asemenea, MEMO/12/662
Pagini Utile
· Pentru mai multe informații:
Textele propunerilor legislative și textul comunicării se pot consulta la următoarea adresă:
//ec.europa.eu/internal_market/finances/committees/index_en.htm.
