in vederea stimularii cererii si a restabilirii increderii in economia europeana
Comisia Europeană a prezentat astăzi un plan amplu destinat să asigure redresarea Europei din criza economică actuală.Planul de redresare se bazează pe două elemente care se sprijină reciproc. În primul rând, măsuri pe termen scurt pentru stimularea cererii, menţinerea locurilor de muncă şi restabilirea încrederii. În al doilea rând, „investiţii inteligente” pentru a determina o creştere mai importantă şi o prosperitate durabilă pe un termen mai lung.Planul prevede acordarea unui stimul fiscal oportun, specific şi temporar în valoare de aproximativ 200 de miliarde €, respectiv 1,5 din PIB-ul UE, utilizând atât fonduri provenite din bugetele naţionale (aproximativ 170 de miliarde €, respectiv 1,2% din PIB), cât şi din bugetul UE şi cel al Băncii Europene de Investiţii (aproximativ 30 de miliarde €, respectiv 0,3% din PIB). Fiecare stat membru este invitat să ia măsuri importante care să fie favorabile atât cetăţenilor săi, cât şi restului Europei. Planul de redresare va consolida şi accelera reformele începute deja în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă. Acesta cuprinde acţiuni ample, la nivel naţional şi european, de sprijinire a gospodăriilor şi a industriei şi de concentrare a ajutorului către categoriile cele mai vulnerabile. Planul prezintă măsuri concrete de promovare a spiritului antreprenorial, a cercetării şi inovării, inclusiv în industria automobilelor şi cea a construcţiilor. Planul de redresare este destinat impulsionării eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, creând, în acelaşi timp, locuri de muncă indispensabile, de exemplu prin investiţii strategice în clădiri şi tehnologii eficiente din punct de vedere energetic.
Preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso, a declarat: „În situaţii excepţionale se impun măsuri excepţionale. Sunt în joc locurile de muncă şi bunăstarea cetăţenilor noştri. Europa trebuie să extindă la economia reală coordonarea fără precedent de care a dat dovadă în domeniul pieţelor financiare. Acest plan de redresare este important şi ambiţios, însă, în acelaşi timp, strategic şi viabil. Acesta se bazează pe propunerile Comisiei din 29 octombrie, care au constituit prima încercare de a adopta măsuri care să soluţioneze nu numai criza din sectorul financiar, ci şi problemele cu care se confruntă economia reală. Constat cu satisfacţie că acţiunile anunţate de statele membre s-au inspirat şi se inspiră în continuare din aceste propuneri."
Preşedintele a adăugat: „Planul de redresare permite menţinerea a milioane de locuri de muncă pe termen scurt. Poate transforma criza într-o ocazie de a crea o creştere curată şi locuri de muncă mai numeroase şi mai bune în viitor. Stimulul fiscal oportun, specific şi temporar va permite relansarea economiei în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere. Investiţiile inteligente în competenţele şi tehnologiile de mâine vor accelera eforturile Europei din cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă de a se transforma, în secolul al XXI-lea, într-o economie cu emisii scăzute de carbon, dinamică. Dacă Europa ia măsuri decisive pentru a aplica acest plan de redresare, putem reveni în direcţia unei creşteri durabile şi putem rambursa împrumuturile publice pe termen scurt. Dacă nu acţionăm acum, riscăm să intrăm într-un ciclu de recesiune vicios, în care puterea de cumpărare şi veniturile fiscale sunt în scădere, iar şomajul şi deficitele bugetare cresc tot mai mult.”
Un stimul fiscal în valoare de 1,5% din PIB
Planul de redresare va mobiliza toate mijloacele de acţiune politică.Acesta prevede acordarea coordonată a unui stimul fiscal în valoare de aproximativ 200 de miliarde €, respectiv 1,5% din PIB, dintre care 170 de miliarde € (1,2% din PIB) la nivelul statelor membre, ca acţiune înscrisă în bugetele acestora, iar 30 de miliarde € (0,3% din PIB) la nivel european, din bugetul UE şi de la Banca Europeană de Investiţii.Stimulul va rămâne în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere, dar profitând pe deplin, în acelaşi timp, de flexibilitatea oferită de pact.Statele membre care lansează pachete de stimulare fiscală vor obţine avantaje de două tipuri: vor stimula cererea la nivelul propriilor economii şi, în acelaşi timp, vor stimula cererea în alte state membre, acordând astfel un sprijin important propriilor exportatori. O acţiune coordonată va potenţa efectele pozitive şi va evita problemele pe care le poate produce o abordare fragmentată.
În cadrul contribuţiei UE la acest stimul fiscal, planul propune accelerarea plăţilor [în valoare de până la 6,3 miliarde €] în cadrul fondurilor structurale şi sociale.Pentru îmbunătăţirea interconexiunilor energetice şi a infrastructurii de bandă largă, Comisia va mobiliza o sumă suplimentară de 5 miliarde € pentru perioada 2009-2010.
Banca Europeană de Investiţii îşi va mări intervenţiile anuale la nivelul UE cu până la aproximativ 15 miliarde € în 2009 şi cu o sumă similară în 2010.
Crearea de locuri de muncă şi protejarea celor existente
Principala prioritate este de a proteja cetăţenii Europei de efectele cele mai vătămătoare ale crizei financiare.Ei sunt cei care sunt afectaţi în primul rând, în calitate de lucrători, gospodării sau antreprenori.
Comisia propune simplificarea criteriilor pe baza cărora se acordă asistenţă prin Fondul Social European, reprogramarea cheltuielilor şi intensificarea plăţilor anticipate cu aplicare de la începutul anului 2009, astfel încât statele membre să aibă acces mai curând la fonduri de maximum 1,8 miliarde € în vederea consolidării politicilor active privind piaţa muncii, redirecţionării sprijinului către categoriile cele mai vulnerabile, intensificării eforturilor de sprijinire a competenţelor şi, dacă este cazul, a alegerii opţiunii finanţării din bugetul comunitar a proiectelor derulate în această perioadă.
Vor fi mobilizate până la 4,5 milioane € provenite din fondul de coeziune, care, în paralel cu alte măsuri, vor accelera executarea principalelor proiecte de investiţii, ceea ce va contribui, la rândul său, la crearea de locuri de muncă şi la protejarea celor existente.
Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG) va fi revizuit pentru a-i permite să intervină mai rapid, iar domeniul de aplicare al acestuia va fi extins, pentru a-i permite atât să menţină locurile de muncă actuale, cât şi să sprijine cetăţenii să obţină alte locuri de muncă.Bugetul FEAG va fi, de asemenea, revizuit.
Pentru a crea cerere de forţă de muncă, planul invită statele membre să ia în considerare reducerea contribuţiilor sociale plătite de angajatori pentru persoanele cu venituri mici şi invită Consiliul să adopte, înainte de Consiliul European de primăvară din 2009, directiva propusă privind reducerea permanentă a cotelor de TVA pentru serviciile cu utilizare intensivă a forţei de muncă.
Investiţii inteligente
Planul de redresare cuprinde propuneri detaliate de parteneriate între sectorul public – prin finanţări acordate de Comunitate, BEI şi statele membre – şi sectorul privat pentru a încuraja dezvoltarea tehnologiilor ecologice, prin sprijinirea inovării: acestea includ o iniţiativă europeană privind maşinile ecologice cu o finanţare combinată de cel puţin 5 miliarde €, o iniţiativă europeană privind clădirile eficiente din punct de vedere energetic în valoare de 1 miliard € şi o iniţiativă privind „fabricile viitorului” estimată la 1,2 miliarde €.
Planul de redresare pune accentul pe „investiţiile inteligente”.Creşterea investiţiilor în educaţie, formare şi recalificare permite cetăţenilor să îşi păstreze locurile de muncă şi să revină pe piaţa muncii, contribuind, în acelaşi timp, la creşterea productivităţii.Investiţiile în infrastructură şi în eficienţă energetică permit menţinerea locurilor de muncă în industria construcţiilor şi contribuie la economisirea de energie şi la creşterea eficienţei.Investiţiile în maşinile ecologice contribuie la protejarea planetei şi vor conferi întreprinderilor europene un avantaj concurenţial pe o piaţă extrem de competitivă.
Planul de redresare se va baza pe iniţiativa pentru IMM-uri („Small Business Act”) pentru a acorda un sprijin suplimentar tuturor IMM-urilor, inclusiv prin înlăturarea cerinţei impuse microîntreprinderilor de a întocmi conturi anuale, prin facilitarea accesului la contractele de achiziţii publice şi prin asigurarea plăţii facturilor în termen de o lună de către autorităţile publice.
Planul cuprinde, de asemenea, şi alte iniţiative de aplicare a normelor privind ajutoarele de stat astfel încât să existe o flexibilitate maximă în soluţionarea crizei, menţinându-se, în acelaşi timp, condiţii de egalitate pe piaţă.Aceste noi măsuri includ o serie de norme de simplificare pentru accelerarea procesului decizional, o creştere temporară a pragului de siguranţă pentru capitalul de risc la 2,5 milioane € şi, de asemenea temporar, o mai mare marjă de manevră pentru statele membre în vederea garantării împrumuturilor destinate întreprinderilor.
O abordare echilibrată şi diferenţiată
Stimulul fiscal propus are rolul de a garanta participarea tuturor statelor membre, evitând, în acelaşi timp, o abordare unică ce nu ar putea funcţiona având în vedere punctele de plecare diferite ale statelor membre (a se vedea IP/08/1617 privind previziunile economice de toamnă ale Comisiei).Acele state care au valorificat perioadele benefice pentru a-şi stabiliza finanţele publice au cea mai mare marjă de manevră.
Nivelul stimulului este echilibrat.Pe de o parte, acesta este suficient pentru a contribui în mod eficace la limitarea şomajului şi la sprijinirea a milioane de IMM-uri să depăşească criza.Pe de altă parte, evită acumularea de datorii de durată care ar putea afecta pe termen lung bazele economice ale Europei şi ar conduce la un şomaj masiv în viitor.
Stimulul este prevăzut pentru o perioadă limitată, după care statele membre ar trebui să contracareze deteriorarea bugetară.Li se va solicita să precizeze, în programe de stabilitate şi convergenţă actualizate care vor fi prezentate înainte de sfârşitul anului 2008, modul în care intenţionează să realizeze acest obiectiv şi să garanteze viabilitatea pe termen lung.
Reforme structurale
Pentru a accelera şi a consolida redresarea, precum şi pentru a permite evitarea unor crize viitoare, planul de redresare al Comisiei prevede, de asemenea, reforme structurale ambiţioase, adaptate nevoilor fiecărui stat membru.Unele dintre aceste reforme vor completa stimulul fiscal în a stimula cererea, de exemplu prin sprijinirea puterii de cumpărare a consumatorilor ca urmare a îmbunătăţirii funcţionării pieţelor.Reformele structurale adecvate, în sinergie cu investiţii inteligente, vor permite statelor membre, pe fondul progreselor deja înregistrate în cadrul Strategiei de la Lisabona, să îşi îmbunătăţească nivelul de competitivitate şi să se plaseze într-o poziţie solidă, care să le permită rambursarea împrumuturilor şi punerea bazelor unei creşteri durabile.
Planul consolidează instrumentele care garantează îndeplinirea, de către statele membre, a angajamentelor asumate în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă.„Capitolele pe ţări” publicate de Comisie la 16 decembrie ca parte a pachetului său anual privind Strategia de la Lisabona vor analiza situaţia din fiecare stat membru şi vor conţine propuneri suplimentare de recomandări specifice pentru fiecare ţară, pe care Comisia va invita Consiliul European de primăvară să le aprobe.Aceasta va însemna că liderii UE vor conveni asupra a ceea ce trebuie să facă fiecare stat membru în mod individual pentru a pune în aplicare planul de redresare, asigurând, în acelaşi timp, viabilitatea financiară pe termen mediu, în special prin accelerarea reformelor prevăzute la Lisabona pentru stimularea competitivităţii.
Punerea în aplicare a planului
Comisia va cere şefilor de stat şi de guvern, cu ocazia Consiliului European din 11 – 12 decembrie, să aprobe planul de redresare şi să dea dovadă de hotărâre pentru a acţiona în comun în strânsă colaborare.Aceasta poate permite Europei să joace un rol proeminent pe plan mondial prin adoptarea de măsuri decisive pentru sprijinirea economiei reale, la fel cum poziţia acesteia de lider pe pieţele financiare a condus la un acord cu ocazia Summitului G20 de la Washington din 15 noiembrie.
Pentru detalii suplimentare, a se vedea MEMO/08/735.
Pagini Utile
* Planul de relansare economică
//ec.europa.eu/commission_barroso/president/pdf/Comm_20081126.pdf
* Discursul preşedintelui José Manuel Barroso
//europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=SPEECH/08/654&format=PDF&aged=0&language=EN&guiLanguage=en
* Întrebări şi răspunsuri
* Video: fragmente din conferinţa de presă comună a preşedintelui José Manuel Barroso şi a comisarului pentru afaceri economice şi monetare Joaquin Almunia
//ec.europa.eu/avservices/video/video_prod_en.cfm?type=ebs&sid=131803
{mosloadposition user10}
