Corupția continuă să fie o provocare pentru Europa. Corupția este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE și costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro pe an. Statele membre au avut numeroase inițiative în ultimii ani, însă rezultatele sunt inegale și ar trebui să se intensifice eforturile pentru prevenirea și pedepsirea faptelor de corupție. Acestea sunt câteva dintre concluziile primului raport al UE privind combaterea corupției, publicat de Comisia Europeană.
Raportul UE privind combaterea corupției prezintă situația din fiecare stat membru: măsurile adoptate pentru combaterea corupției și, dintre acestea, cele care sunt eficiente, aspectele care pot fi îmbunătățite și în ce mod. Capitolele consacrate fiecărei țări, redactate în limba engleză și în limbile naționale, sunt disponibile accesând linkul: //ec.europa.eu/anti-corruption-report.
În raport se arată că atât natura, cât și nivelul corupției, precum și eficiența măsurilor adoptate pentru combaterea acesteia variază de la un stat membru la altul. Raportul arată, de asemenea, că merită să se acorde o mai mare atenție fenomenului corupției în toate statele membre.
Acest lucru este ilustrat de rezultatele unui sondaj Eurobarometru privind atitudinea europenilor față de corupție. Din datele prezentate rezultă că trei sferturi (76%) din europeni cred că fenomenul corupției este larg răspândit și mai mult de jumătate (56%) consideră că nivelul corupției din țara lor a crescut în ultimii trei ani. Un european din 12 (8%) afirmă că a fost martor al unui caz de corupție în ultimul an. Rezultatele sondajului Eurobarometru sunt disponibile aici.
„Corupția subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în statul de drept, afectează economia europeană și privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupției, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Raportul sugerează ce se poate întreprinde, de aceea aștept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recomandărilor acestuia”, a declarat dna Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri interne.
Corupția afectează toate statele membre, în multe privințe
Prezentăm câteva dintre principalele constatări privind tendințele în materie de corupție la nivelul UE:
1. Mecanisme de control
Aplicarea politicilor de prevenire (de exemplu, norme de etică, măsuri de sensibilizare, facilitarea accesului la informații de interes public). Există diferențe considerabile între statele membre în ceea ce privește prevenirea corupției. În timp ce în unele state membre eficiența acțiunilor de prevenire a contribuit la consolidarea reputației acestora de țări în care fenomenul corupției este minor, în alte state membre politicile de prevenire au fost puse în aplicare în mod inegal și cu rezultate limitate.
Mecanisme de control extern și intern. În multe state membre, controalele interne privind procedurile desfășurate de autoritățile publice (în special de autoritățile locale) sunt ineficiente și necoordonate.
Conflicte de interese. Normele privind conflictul de interese diferă pe teritoriul UE, iar mecanismele pentru verificarea declarațiilor referitoare la conflictele de interese sunt adeseori insuficiente. Sancțiunile aplicate pentru acte de încălcare a normelor sunt rareori aplicate și adeseori sunt tolerante.
2. Urmărire penală și sancțiuni
În materia dreptului penal au fost instituite, în mare măsură, dispoziții care încadrează corupția în sfera infracțiunilor și care respectă normele instituite de Consiliul Europei, de ONU și de legislația UE. Totuși, Decizia-cadru 2003/568/JAI a UE privind combaterea corupției în sectorul privat a fost transpusă de statele membre în legislația națională în mod inegal.
Eficiența asigurării aplicării legii și urmărirea penală în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție diferă în mod considerabil în interiorul UE. Rezultate deosebite se pot observa în unele state membre. În alte state membre, cazurile în care urmăririle penale au avut succes sunt rare ori au necesitat investigații îndelungate.
În majoritatea statelor membre nu există date statistice ample privind infracțiunile de corupție, ceea ce complică atât comparația, cât și evaluarea. Norme procedurale, inclusiv normele privind ridicarea imunității politicienilor, obstrucționează anchetarea cazurilor de corupție în anumite state membre.
3. Dimensiunea politică
Răspunderea politică. Integritatea în politică rămâne o problemă pentru multe state membre ale UE. De exemplu, adeseori nu există coduri de conduită pentru partidele politice sau pentru adunările alese la nivel central sau local ori sunt ineficiente.
Finanțarea partidelor politice. Deși multe state membre au adoptat norme mai stricte privind finanțarea partidelor, există în continuare deficiențe considerabile. În UE se impun arareori sancțiuni cu efect disuasiv împotriva finanțării ilegale a partidelor politice.
4. Domenii de risc
În interiorul statelor membre s-a constatat că, în general, riscurile de corupție sunt mai mari la nivel regional și local, unde verificările și controalele interne tind să fie mai slabe decât la nivel central.
Dezvoltarea urbană și construcțiile, precum și sănătatea sunt sectoare vulnerabile la corupție în mai multe state membre.
Există anumite deficiențe în ceea ce privește supravegherea companiilor de stat, ceea ce mărește vulnerabilitatea acestora la actele de corupție.
Fenomenul micii corupții rămâne o problemă larg răspândită doar în câteva state membre.
Achizițiile publice: un domeniu vulnerabil la fenomenul corupției
Raportul cuprinde un capitol special privind achizițiile publice. Acestea reprezintă un domeniu foarte important pentru economia UE, având în vedere că nivelul cheltuielilor efectuate de entitățile publice pentru achiziții de bunuri, servicii și lucrări este de aproximativ o cincime din PIB-ul UE în fiecare an. De asemenea, achizițiile publice constituie un domeniu predispus la practici de corupție.
În raport se subliniază necesitatea de a se institui norme de integritate mai stricte în domeniul achizițiilor publice și se recomandă măsuri de îmbunătățire a mecanismelor de control într-o serie de state membre. În capitolele consacrate fiecărei țări se pot găsi informații detaliate și aspecte specifice în materie de achiziții publice, propuse a fi analizate în continuare.
Context
Raportul UE privind combaterea corupției vizează toate cele 28 de state membre ale UE. Raportul cuprinde:
Un capitol general care sintetizează principalele constatări, descrie tendințele în materie de corupție în UE și analizează modul în care statele membre abordează corupția în cadrul procedurilor de achiziții publice.
28 de capitole consacrate fiecărui stat membru, care oferă o imagine a situației generale privind corupția, identifică problemele care trebuie monitorizate în continuare și subliniază bunele practici care ar putea fi o sursă de inspirație pentru alte țări.
Raportul include, de asemenea, rezultatele a două sondaje Eurobarometru privind percepția asupra corupției în rândul cetățenilor europeni, pe de o parte, și al întreprinderilor, pe de altă parte.
Pagini Utile
-
Raportul UE privind combaterea corupției, inclusiv capitolele consacrate fiecărui stat membru, sondajele Eurobarometru, fișe, precum și întrebări și răspunsuri
-
Capitolul despre România
-
Fișa statistică despre România
-
Pagina de internet a comisarului Cecilia Malmström
-
Urmăriți activitatea comisarului Malmström pe Twitter
-
Pagina de internet a DG Afaceri Interne
-
Urmăriți activitatea DG Afaceri Interne pe Twitter
