Un turist din Polonia este jefuit şi grav rănit în timp ce vizitează Parisul. Un adolescent italian este atacat la ieşirea unei staţii de metrou din Helsinki. Aproximativ 75 de milioane de persoane, în fiecare an, pot fi victime ale infracţionalităţii în întreaga UE. Asemenea evenimente pot avea consecinţe fizice, emoţionale şi financiare devastatoare pentru victime şi familiile acestora. Atunci când aceste evenimente au loc în străinătate, diferenţele culturale, lingvistice şi legislative pot crea probleme considerabile. Cui se adresează victimele pentru ajutor? Care sunt drepturile acestora?
Unul din principiile fundamentale ale UE se referă la faptul că cetăţenii trebuie să beneficieze de un tratament nediscriminatoriu în toate ţările UE. Acest principiu a fost consacrat în cauza de referinţă Cowan/Trésor public din 1989, în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că victimele au dreptul de a fi despăgubite, indiferent de naţionalitatea acestora. În cazul în care acestea au fost jefuite sau vătămate în timpul unui atac terorist, toate victimele ar trebui să fie tratate cu respect, să li se ofere protecţie şi sprijin şi să aibă acces la justiţie. Cu toate acestea, legislaţiile în vigoare din UE pot fi neuniforme şi nu răspund întotdeauna acestor cerinţe fundamentale. De aceea, Comisia propune astăzi un pachet de măsuri care să asigure un nivel minim al drepturilor, sprijin şi protecţie pentru victimele de pe întreg teritoriul UE, indiferent de locul de origine sau de reşedinţă al acestora. Odată cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, UE are competenţe exprese de legiferare în domeniul drepturilor victimelor infracţionalităţii.
„Cu toate că sistemele noastre de justiţie penală sunt axate pe capturarea infractorilor, aplicarea acestora are ca efect, în cele din urmă, chiar neglijarea victimelor. Propunerile de astăzi ale Comisiei vor garanta acordarea unei atenţii prioritare victimelor”, a declarat dna Reding, vicepreşedinte al Comisiei şi comisar UE pentru justiţie. „Având în vedere că anual milioane de persoane sunt afectate de infracţionalitate, orice cetăţean ar putea deveni o victimă. Victimele infracţionalităţii au nevoie de respect, de sprijin, de protecţie şi trebuie să beneficieze de un sistem judiciar eficient. Acesta este motivul pentru care plasez victimele în centrul atenţiei justiţiei penale a UE, prin garantarea faptului că acestea se pot baza pe un set minim de drepturi şi că pot beneficia de sprijin oriunde în Europa.”
Indiferent de natura infracţiunii – un jaf, o tâlhărie, o spargere prin efracţie, un atac, un viol, o hărţuire, o infracţiune determinată de ură, un atac terorist sau traficul de persoane – toate victimele au aceleaşi nevoi fundamentale: să fie recunoscute şi tratate cu respect şi demnitate, să beneficieze de protecţie şi sprijin pentru integritatea lor fizică şi a proprietăţii acestora, să aibă acces la justiţie şi despăgubiri.
Comisia doreşte să asigure un răspuns mai bun la aceste necesităţi. Propunerile de astăzi vor consolida măsurile naţionale în vigoare prin introducerea unor standarde minime extinse la nivelul UE, astfel încât orice victimă să se poată baza pe aceleaşi drepturi fundamentale, indiferent de naţionalitatea acesteia şi de locul comiterii infracţiunii din UE.
Propunerea de Directivă privind instituirea unor standarde minime pentru victime va garanta că, în toate cele 27 de state ale UE:
* victimele sunt tratate cu respect, iar poliţia, procurorii şi judecătorii beneficiază de pregătirea necesară pentru a instrumenta în mod corespunzător aceste situaţii;
* victimele primesc informaţii cu privire la drepturile de care beneficiază şi la cazul acestora, într-o formă pe care o pot înţelege;
* toate statele membre dispun de servicii de sprijinire a victimelor;
* victimele pot participa la procedurile judiciare, dacă doresc aceasta, şi sunt sprijinite să participe la proces;
* victimele vulnerabile – precum copiii, victimele violurilor, sau cele cu dizabilităţi – sunt identificate şi protejate în mod corespunzător;
* victimele beneficiază de protecţie pe durata investigaţiilor desfăşurate de poliţie şi în timpul procedurilor judiciare.
Pentru a contribui la protejarea victimelor actelor de violenţă împotriva oricărui viitor atac din partea agresorului acestora, Comisia propune, de asemenea, un Regulament privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie de drept civil. Acesta va permite victimelor actelor de violenţă (precum violenţa domestică) să beneficieze de ordinele de restricţie sau de protecţie adoptate împotriva făptuitorului, dacă acestea călătoresc sau se mută în altă ţară a UE.
Setul de propuneri de astăzi reprezintă un prim pas spre acordarea unui loc prioritar victimelor în cadrul sistemelor noastre de justiţie. În anii următori, Comisia va lua măsuri, de asemenea, în vederea consolidării normelor UE privind despăgubirile acordate victimelor infracţionalităţii pentru a se asigura că acestea au acces corespunzător la despăgubiri, în special atunci când acestea sunt victime ale actelor comise în străinătate. Pentru a acorda victimelor accidentelor rutiere din altă ţară a UE posibilitatea de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile suferite, Comisia intenţionează, de asemenea, să revizuiască legislaţia actuală a UE privind conflictele de legi, astfel încât cetăţenii să poată beneficia de termenele aplicabile în ţara de origine a acestora.
Context
Anual, până la 15% din populaţia UE poate cădea victimă infracţiunilor comise pe teritoriul UE. În plus, mulţi alţi membri ai familiilor acestora pot fi, de asemenea, afectaţi ca urmare a sprijinului acordat celor dragi să depăşească situaţiile extrem de dificile cu care se confruntă şi să se refacă în urma vătămărilor şi a dificultăţilor financiare cauzate de o infracţiune. Atunci când călătorim în străinătate, riscul este la fel de mare ca cel întâmpinat în propria ţară. Având în vedere că cetăţenii europeni efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii turistice în interiorul UE, o parte din aceştia vor fi, inevitabil, victime ale infracţiunilor comise în altă ţară.
Instituirea unui set minim de norme în sprijinul victimelor face parte din obiectivul mai larg al UE de a construi un spaţiu european de justiţie, astfel încât cetăţenii să poată beneficia de aceleaşi drepturi fundamentale şi să aibă încredere în sistemul de justiţie, indiferent unde se află în UE.
De asemenea, drepturile victimelor sunt drepturi fundamentale, inclusiv respectul pentru demnitatea umană, viaţa privată şi de familie şi pentru proprietate. Aceste drepturi ar trebui protejate, alături de cele ale celorlalţi participanţi la procedurile penale, respectiv cele ale persoanelor acuzate de comiterea unei infracţiuni.
Un alt principiu important este cel al nediscriminării în aceea ce priveşte exercitarea drepturilor victimelor. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a confirmat în cauza Cowan v Trésor public că acordarea unor despăgubiri, de exemplu, nu ar trebui limitată pe motive de naţionalitate. În cauza respectivă, un turist britanic din Franţa a fost jefuit şi rănit în momentul la ieşirea dintr-o staţie a metroului parizian. Curtea a considerat că, în ceea ce priveşte prejudiciile suferite, cetăţeanului britanic trebuia să i se aplice un tratament similar acordat unui cetăţean francez, întrucât, în calitate de turist, avea dreptul să beneficieze de libertatea de a presta servicii.
Noile măsuri de consolidare a protecţiei victimelor, prezentate astăzi, fac parte din seria de măsuri ale Comisiei, adoptate ca urmare a Raportului pe 2010 privind cetăţenia UE .
A se vedea, de asemenea, MEMO/11/310.
Pagini Utile
* Conferinţă de presă
Înregistrarea conferinţei de presă susţinute de Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar pentru justiţie, poate fi urmărită pe pagina de internet a EbS.
* Propunerea de directivă privind stabilirea standardelor minime de protecţie a victimelor infracţiunilor
//ec.europa.eu/justice/policies/criminal/victims/docs/com_2011_275_en.pdf
* Propunerea de regulament privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de prorecţie de drept civil
//ec.europa.eu/justice/policies/criminal/victims/docs/com_2011_276_en.pdf
* Întrebări şi răspunsuri
//europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/11/310&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en
* Pagina principală a site-ului doamnei Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru justiţie:
//ec.europa.eu/commission_2010-2014/reding/index_en.htm
* Sala de presă a Direcţiei Generale Justiţie
//ec.europa.eu/justice/news/intro/news_intro_en.htm
