privind utilizarea Fondurilor structurale si de investitii europene pentru crestere economica si creare de locuri de munca in perioada 2014-2020
Comisia Europeană a adoptat un „Acord de parteneriat” cu România, în care este stabilită strategia de utilizare optimă, în întreaga țară, a fondurilor structurale și de investiții europene. Acordul pregătește terenul pentru investirea a 23 de miliarde de euro, sumă care reprezintă totalul finanțărilor în cadrul politicii de coeziune în perioada 20142020 (în prețuri curente, incluzând finanțarea în cadrul Cooperării teritoriale europene și alocările bugetare pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor). De asemenea, România primește 8 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală și 168 de milioane de euro pentru sectorul pescuitului și pentru cel maritim.
Investițiile UE vor atenua șomajul și vor stimula competitivitatea și creșterea economică prin sprijinul acordat inovării, formării profesionale și învățământului în orașe și în zonele rurale. De asemenea, investițiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea socială și vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient.
Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) sunt:
- Fondul european de dezvoltare regională
- Fondul social european
- Fondul de coeziune
- Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
- Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.
Comentând acordul, comisarul pentru politică regională, domnul Johannes Hahn, a declarat: „Astăzi am adoptat un plan de investiții strategic, vital, care așează România pe calea creării de locuri de muncă și a creșterii economice în următorii 10 ani. Acest Acord de parteneriat reflectă determinarea comună a Comisiei Europene și a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE – investițiile noastre trebuie să aibă caracter strategic, conform noii politici de coeziune – care să vizeze în mod preponderent economia reală, creșterea economică sustenabilă și investițiile în oameni. Însă obiectivul major nu este viteza, ci calitatea, iar în lunile următoare suntem pe deplin dedicați să negociem cel mai bun rezultat posibil în ceea ce privește investițiile realizate din fondurile structurale și de investiții europene în perioada 2014-2020. Pentru a asigura derularea unor programe de o bună calitate este nevoie de angajament din partea tuturor părților implicate.”
Comisarul Hahn a adăugat: „Această strategie de investiții are la bază importanta contribuție pe care România o realizează deja prin susținerea UE în atingerea unor obiective ale acesteia și anume creșterea inteligentă, incluziunea socială și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. În prezent, România are o bază solidă în acest Acord de parteneriat, care implică toate fondurile structurale și de investiții și care imprimă o direcție strategică viitoarelor programe care vor stimula inovarea, vor transforma IMMurile române în modele de creștere și vor asigura competitivitatea României în sectoare în creștere, precum TIC, energia, ingineria, nanotehnologiile sau bioeconomia. Fondurile ESI susțin regiunile și orașele din România pentru a face față acestor provocări.”
Dacian Cioloș, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, a afirmat:
„Prin adoptarea Acordului de parteneriat am realizat un pas important în crearea unui cadru strategic pentru utilizarea cu succes a tuturor fondurilor structurale și de investiții europene în România. Sper că îmbunătățirea coordonării între fonduri va fi reflectată într-o creștere a eficienței și a sinergiei în implementarea programelor, într-o rentabilitate mai mare a sumelor investite din fondurile UE și într-un impact pozitiv tangibil pentru economia României și pentru cetățenii ei. Este important ca beneficiile creșterii economice și ale creării de locuri de muncă să fie vizibile nu doar în orașe, ci și în mediul rural, unde, în prezent, toate fondurile structurale și de investiții pot avea efecte mai mari prin intermediul unor instrumente îmbunătățite. De asemenea, îmi exprim satisfacția că programul de dezvoltare rurală al României a fost deja transmis Comisiei și, în prezent, este în curs de examinare. Va fi unul dintre cele mai mari programe de dezvoltare rurală din UE și, dacă fondurile sunt utilizate în mod judicios, iar programul este bine implementat, acesta va oferi oportunități agricultorilor și părților interesate din mediul rural pentru a face față provocărilor cu care se confruntă. Împreună cu politica agricolă comună reformată, fondurile de dezvoltare rurală oferă numeroase instrumente pentru a dezvolta și a diversifica economia rurală din România, sporindu-i competitivitatea și îmbunătățind, în același timp, administrarea resurselor naturale”.
Domnul László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a declarat:
„Felicit România pentru eforturile ei de a finaliza Acordul de parteneriat și mulțumesc autorităților române pentru cooperarea lor constructivă cu Comisia. În perioada 20142020, din Fondul social european vor fi disponibile 4,77 miliarde EUR pentru a ajuta România să crească nivelul de ocupare al forței de muncă și să reducă sărăcia, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și cu recomandările UE specifice fiecărei țări. Prioritățile majore alese de România pentru a fi finanțate din FSE includ șomajul în rândul tinerilor, îmbunătățirea relevanței pentru piața muncii a învățământului și a formării profesionale, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale a minorității rome și îmbunătățirea eficienței și a calității administrației publice și ale sistemului judiciar.”
Comisarul pentru afaceri maritime și pescuit, doamna Maria Damanaki, a afirmat:
„Ca și în cazul tuturor celorlalte fonduri, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime are ca obiective realizarea de investiții și crearea de locuri de muncă la nivelul comunităților locale. În România, fondul va sprijini proiecte vizând reducerea impactului pescuitului asupra ecosistemului marin. De asemenea, fondul va contribui la diversificarea produselor pescărești și de acvacultură actuale. În spiritul noii politici comune în domeniul pescuitului, „Bruxelles-ul” nu va indica în amănunt modul în care ar trebui cheltuit fiecare cent; în schimb va lăsa la latitudinea specialiștilor din România, care își cunosc cel mai bine meseria, industria și regiunile locale, alegerea modalităților de acțiune în vederea asigurării unui viitor sustenabil”.
Pagini Utile
-
MEMO privind Acordurile de parteneriat și Programele operaționale
-
Politica de coeziune și România
-
Rezumatul Acordului de parteneriat cu România, 2014-2020 [415 KB]