Material de opinie de Camelia Malahov, Director Taxe Directe, și Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe, Deloitte România
Comerțul online, aflat în expansiune accelerată de la declanșarea pandemiei de COVID-19, este și sub vizorul autorităților din întreaga lume, în încercarea de a determina dacă sectorul contribuie corespunzător din punct de vedere fiscal. În acest scop, la nivel european a fost adoptată o nouă directivă – DAC 7, care, printre altele, vizează platformele de comerț electronic, respectiv comercianții care vând prin intermediul acestora.
Conform noii reglementări, operatorii acestor platforme vor fi obligați să raporteze informații referitoare la vânzările intermediate prin intermediul platformei către autoritățile fiscale. Directiva trebuie aplicată de toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) începând cu 1 ianuarie 2023 și, deși pare că mai este mult timp până atunci, cei vizați trebuie să se pregătească de acum, pentru că demersurile de implementare nu sunt simple.
Ce fel de tranzacții ar urma să fie raportate?
Activitățile vizate de noua directivă sunt închirierea de bunuri imobile (rezidențiale, comerciale), prestarea de servicii personale, vânzarea de bunuri și închirierea oricăror mijloace de transport. În aceste cazuri, operatorul platformei digitale va trebui să colecteze și să verifice anumite informații cu privire la activitățile desfășurate de către vânzătorii activi pe platformă și să transmită anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor, către autoritățile fiscale din țara sa, veniturile obținute din vânzări.
Ce nu va fi raportat? Nu vor fi raportate toate vânzările online, ci doar acelea intermediate printr-o platformă digitală (aplicație mobilă sau website), prin care un vânzător este pus în contact cu un cumpărător. Vânzările de produse proprii prin intermediul unei aplicații sau website dezvoltate de respectivul comerciant nu intră în sfera de aplicabilitate a directivei. În plus, pentru a simplifica raportarea, s-au introdus o serie de excepții pentru anumite activități și pentru unii vânzători sau chiar praguri valorice sub care veniturile obținute nu trebuie raportate.
Implicații pentru operatorii din România
Noua obligație de raportare impune sarcini suplimentare tuturor operatorilor de platforme digitale din România – fie că este vorba de deținătorii de platforme de tipul marketplace, intens utilizate de consumatori în perioada pandemică și nu numai, sau de operatorii de platforme care intermediază servicii de închirieri de mijloace de transport, proprietăți imobiliare sau servicii personale – iar efectele resimțite nu vor fi doar fiscale, ci și comerciale, juridice și chiar legate de reputație.
Toate aceste aspecte trebuie luate în calcul și analizate până la 1 ianuarie 2013, când DAC 7 urmează să fie aplicată.
În funcție de modelul de business, unele platforme sunt scutite de obligația de raportare, astfel că este important ca operatorul să verifice dacă prevederile directivei se aplică sau nu în cazul său. Spre exemplu, un operator care desfășoară exclusiv activități de procesare a plăților sau listarea ori promovarea unei activități este exceptat de la obligația de raportare. Totodată, operatorul nu este obligat să transmită autorității fiscale date despre comercianții cu mai puțin de 30 de vânzări de bunuri, care, cumulat, nu depășesc 2.000 de euro într-un an calendaristic.
În plus, anumiți operatori ar putea fi exceptați de la noile reglementări dacă prezintă argumente solide pentru care activitățile intermediate de platformă nu ar intra sub incidența directivei. Procedura nu este cunoscută deocamdată, însă este de așteptat să implice demersuri importante din partea operatorilor interesați, astfel că aceștia trebuie să își pregătească din timp argumentația.
Acțiuni premergătoare pentru operatori
Pregătirea va fi complexă, iar operatorii trebuie să țină cont de faptul că, pentru a asigura colectarea și verificarea informațiilor necesare raportării, cel mai probabil cadrul contractual trebuie modificat, partenerii, notificați, iar sistemele IT, adaptate să permită colectarea informațiilor și monitorizarea veniturilor.
În aceste condiții, cei vizați trebuie să întreprindă, în perioada următoare, acțiuni precum modificarea și comunicarea noilor clauze contractuale cu vânzătorii, efectuarea de proceduri de due diligence pentru colectarea și verificarea datelor despre vânzători, implementarea de proceduri interne pentru gestionarea viitoare a acestor acțiuni (colectarea de date, verificarea acestora și a valabilității lor), monitorizarea veniturilor obținute de vânzători prin intermediul platformei, raportarea către autorități, acțiuni de efectuat în cazul în care vânzătorul nu oferă informațiile solicitate.
Pe de altă parte, inclusiv în cazul comercianților care operează prin intermediul platformelor apar consecințe. Este de așteptat ca autoritățile fiscale să verifice veniturile declarate de operatori, pentru a identifica dacă s-au colectat toate impozitele relevante.
Astfel, la nivel operațional, colaborarea cu operatorul de platformă va deveni una și mai strânsă, devenind un partener de afaceri important.
În concluzie, comerțul online ar trebui să contribuie semnificativ la bugetul de stat în viitor, iar noua directivă de raportare este un prim pas în această direcție. Este important ca operatorii de platforme să fie pregătiți să răspundă acestor provocări.
