Progrese majore in politica antifrauda, insa statele membre trebuie sa isi sporeasca eforturile pentru combaterea fraudei
Conform raportului anual al Comisiei privind protejarea intereselor financiare (raportul PIF), statele membre trebuie să își intensifice activitatea în ceea ce privește prevenirea, detectarea și raportarea fraudelor care afectează fondurile UE. Raportul conține recomandări detaliate vizând domeniile pe care autoritățile naționale trebuie să se concentreze în mod deosebit. Conform raportului, fraudele detectate în ceea ce privește cheltuielile UE reprezintă mai puțin de 0,2% din toate fondurile. Cu toate acestea, Comisia consideră că trebuie depuse eforturi suplimentare la nivel național pentru combaterea și detectarea fraudelor. Prin urmare, raportul PIF anual recomandă, printre altele, ca statele membre să își revizuiască mecanismele de control pentru a se asigura că acestea se bazează pe risc și au obiective precise.
Printre aspectele pozitive, raportul menționează că, la nivel național, s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a noilor norme și politici, ceea ce va consolida lupta împotriva fraudei în anii următori. În plus, la nivelul UE, în ultimii cinci ani s-au înregistrat pași majori în definirea unui cadru mai solid pentru lupta contra fraudei. Aceste inițiative, după ce sunt puse în aplicare complet, pot avea un impact major asupra nivelurilor fraudei.
Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare, vamă, statistică, audit și lupta antifraudă, a declarat: „În ultimii cinci ani, lupta Comisiei împotriva fraudei a intrat într-o nouă etapă. Noile norme, inițiative și cadre legislative stricte și ambițioase pe care le-am prezentat demonstrează clar angajamentul nostru de a proteja banii cetățenilor de fraude. Acum este momentul ca statele membre să își joace rolul într-un mod mai eficient. Acestea trebuie să își intensifice eforturile pentru prevenirea și detectarea fraudelor și pentru urmărirea în justiție a celor care încearcă să fraudeze bugetul UE.”
Conform raportului, fraudele vizând bugetul UE care au fost identificate de autoritățile naționale au scăzut ușor în 2013 față de 2012. În ceea ce privește cheltuielile, au fost afectate de fraudă 248 de milioane de euro din fondurile UE, ceea ce reprezintă 0,19% din bugetul pentru cheltuieli. Comparativ cu anul precedent (315 milioane de euro) s-a înregistrat o scădere de aproximativ 21%. În ceea ce privește veniturile, fraudele suspectate sau confirmate s-au ridicat la 61 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,29% din resursele proprii tradiționale colectate pentru anul 2013. Comparativ cu anul precedent (77,6 milioane de euro), s-a înregistrat de asemenea o scădere de 21%. Deși impactul financiar global al fraudelor vizând fondurile UE a scăzut anul trecut, numărul cazurilor raportate în ceea ce privește cheltuielile UE a crescut în comparație cu anul precedent. Această scădere poate fi rezultatul unor măsuri mai ferme pentru detectarea într-un stadiu incipient, care au condus la reducerea valorii globale a fondurilor afectate. De asemenea, poate indica o mai bună raportare a fraudelor de către unele state membre.
Context
În conformitate cu Tratatul (articolul 325), Comisia trebuie să întocmească un raport anual privind protecția intereselor financiare ale UE, în care prezintă măsurile adoptate în vederea combaterii fraudelor vizând fondurile UE. Prin detaliile pe care le conține cu privire la nivelul fraudelor care sunt raportate de statele membre pentru întregul buget al UE (și anume atât la nivelul veniturilor, cât și al cheltuielilor), raportul ajută, de asemenea, la determinarea domeniilor care sunt cele mai expuse riscurilor, contribuind la o mai bună orientare a acțiunilor la nivelul UE și la nivel național.
Pe lângă datele referitoare la cazurile de fraudă și neregulile raportate, recuperările și corecțiile financiare și nivelurile de raportare din statele membre, raportul se concentrează în general în fiecare an pe analiza aprofundată a unui domeniu. Anul acesta, raportul face un bilanț al progreselor realizate de statele membre în ceea ce privește înființarea serviciilor naționale de coordonare antifraudă (AFCOS), prevăzute de noul regulament privind OLAF. Obiectivul AFCOS este să coopereze în mod activ și să facă schimb de informații cu OLAF, îmbunătățind astfel lupta comună împotriva fraudei. Raportul prezintă detalii privind statele membre care au desemnat deja un serviciu național de coordonare antifraudă și invită celelalte patru state membre să facă acest lucru până la sfârșitul anului.
Raportul detaliază, de asemenea, numeroasele inițiative luate de Comisie în 2013 în ceea ce privește fraudele vizând bugetul UE. Aceste măsuri se bazează pe programul intensiv de luptă contra fraudei, pe care Comisia l-a desfășurat în ultimii cinci ani. Pe lângă punerea în aplicare a noii strategii antifraudă a Comisiei (IP/11/783), în 2013 s-au înregistrat progrese legislative semnificative, printre care:
Comisia a propus înființarea unui Parchet european (IP/13/709). Această nouă instituție va consolida în mod semnificativ anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE în întreaga Europă.
Noul regulament OLAF a intrat în vigoare și a contribuit la consolidarea activităților de investigare ale OLAF (MEMO/13/651).
S-au făcut progrese instituționale substanțiale în ceea ce privește propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE prin măsuri de drept penal (IP/12/767). Prin armonizarea definițiilor infracțiunilor comise împotriva bugetului și prin introducerea unor sancțiuni minime care urmează să fie aplicate acestor infracțiuni, propunerea are ca obiectiv să contribuie la protejarea fondurilor și la descurajarea potențialilor autori de fraude.
Pagini Utile
-
MEMO/14/487
-
Raportul este disponibil la adresa:
//ec.europa.eu/anti_fraud/about-us/reports/communities-reports/index_en.htm
-
Pagina de internet a comisarului pentru impozitare, vamă, statistică, audit și lupta antifraudă, Algirdas Šemeta
-
Urmăriți activitatea comisarului Šemeta pe Twitter: @ASemetaEU
