de Madi Rădulescu, Managing Partner MMM Consulting
”E ușor de vorbit!” ar putea gândi unii dintre voi încă de la citirea titlului. Așa și este. Pentru ca fiecare dintre noi percepem presiunea diferit și presiunea dată de obiectivele noastre produce cele mai importante efecte. Efecte asupra stării noastre de bine și a gradului de anticipare inerent perspectivei legate de viitor.
Anticiparea ca element important al mentalității orientate către viitor
”Anticiparea este o forță motivatoare centrală în viața de zi cu zi, determinând efectuarea sau neefectuarea unei acțiuni în funcție de efectele presupuse a fi obținute în viitor. Pentru ca oamenii să se bucure de viață, au nevoie de credința că viitorul va fi unul favorabil pentru ei, oferindu-le un mediu promițător pentru a-și desfășura activitatea”, spune Wikipedia. Deoarece anticiparea este o emoție, în funcție de cum vedem viitorul (clar, bun, ofertant, incert, ambiguu, amenințător, interesant, plin de sau fără de speranță), anticiparea poate implica plăcere, surescitare sau anxietate cu privire la un eveniment așteptat în viitor.
De aceea, echilibrul între presiunea pe rezultate, preocuparea pentru oameni, grija pentru sine se găsește undeva în modul nostru de a ne raporta la ce ne poate aduce viitorul.
Una dintre preocupările esențiale ale unui lider, în mod special la nivel executiv, în conducerea unei companii, a unui business unit, direcție sau departament, este modalitatea în care poate influența ca rezultatele previzionate să devină realitate. Felul în care pune presiune un lider poate face diferența în menținerea angajamentului pe parcursul întregului an, din partea echipei sale și din partea întregii organizații. Realitatea creează evenimente neprevăzute în planul inițial, condițiile de mediu evoluează diferit față de ce a fost estimat, iar leaderii reacționează diferit, lucrează diferit cu această emoție, cu anticiparea. Linia între entuziasm și anxietate este una extrem de fină.
A avea îngrijorări, scăderi ale entuziasmului sau ale încrederii că lucrurile se vor întâmpla conform așteptărilor sunt absolut naturale. În coachingul executiv, de foarte multe ori exercițiile de proiectare și de vizualizare ale viitorului, de calibrare a abordărilor identificarea potențialilor riscuri sunt exerciții obișnuite care oferă liderului un spațiu sigur de discuție pe toate planurile: viziunea asupra obiectivelor, viziunea asupra echipei și oamenilor care vor contribui la atingerea acestor obiective, viziunea asupra sinelui, a rolului și a modalității cele mai potrivite de asumarea a acestui rol. Nu aș dori să subliniez aici că spațiul propriei echipe nu este unul sigur ci că, acest exercițiu de reflecție ghidați de cineva care nu are niciun fel de implicare și potențială miză creează o igienă a procesului de mare calitate și oportunitatea unui proces de provocare a gândirii, a ipotezelor și presupunerilor implicate în planificare, de identificare a stereotipurilor și ideilor preconcepute ce sunt încorporate în procesele de evaluare și estimare a evoluției lucrurilor, toate acestea devenind, de cele mai multe ori, invizibile celor implicați.
Mentalitatea pentru viitor
Mindsetul pentru viitor (future mindset) este o mentalitate care balansează viziunea optimistă (esențială unui leader) cu o abordare pragmatică, bazată pe colectarea cât mai multor date și pe o gândire critică a felului în care ceea ce știm deja ar putea influența diferite scenarii în legătură cu viitorul. Mindsetul pentru viitor este o modalitate de a ne pregăti pentru acesta și este preponderent optimist. Gândirea orientată către viitor este o construcție complexă de abilități pe care ni le putem antrena prin aceste conversații de coaching executiv, proiectându-ne în diferite scenarii ipotetice despre viitor.
Una dintre condițiile de bază pentru a putea dezvolta această gândire orientata către viitor este să faci aceste exerciții de proiectare a propriei persoane în diferite scenarii ipotetice prin ceea ce se numește minimizarea elementelor de distragere a atenției și centrarea pe propria persoană. Spațiul conversației de coaching oferă acest lucru.
Un alt aspect pe care îl aduce conversația de coaching este posibilitatea de a identifica cât mai multe arii de oportunitate chiar și acolo unde tentația analize critice duce într-o direcție de vizualizare a riscurilor în principal. Pentru că una dintre întrebările esențiale pe care le poate pune un coach este: ”În această situație cu care te-ai putea confrunta care este oportunitatea de învățare despre tine și felul în care ai putea face față situației?”. Chiar dacă vezi un risc, poți vedea și ocazia de a antrena o abilitate nouă.
La nivelul echipelor sau a organizațiilor, mentalitatea orientată către viitor asigură flexibilitate și adaptabilitate și încurajează gândirea strategică înaintea celei imediate, operaționale și orientate către rezultate pe termen scurt, adică focus major pe exercițiul bugetar care urmează în defavoarea programelor sau a proiectelor care susține dezvoltarea pe termen lung și schimbările care se întind pe mai mulți ani.
Mai este un aspect important de luat în calcul. Atitudinea față de schimbare și abordarea schimbărilor de către cei care au mentalitate orientată către viitor țintește către transformare și către adaptarea la tendințele generale. Cei care au mai degrabă orientarea pe termen scurt, pe rezultate concrete și tangibile țin sa abordeze schimbările ca pe inițiative de schimbare de îmbunătățire a ceea ce există deja sau programe de dezvoltare organizațională ancorate în istoric. ”Diferit față de anul trecut…” sau ” cu 20% mai rapid…” sau ”cu 53 oameni mai puțin…”. În mod evident, aceste abordări pot produce rezultate, dar nu transformă semnificativ. Cu toții suntem în această buclă.
Așteptările și asumarea
Una dintre temele deseori abordate în sesiunile de coaching este cea a așteptărilor pe care le avem de la diferiți oameni și în diverse situații. Așa cum așteptările pot fi o sursă, dar nu de frustrări, ele sunt și un ingredient important al mentalității orientate către viitor atunci când știm să formulăm obiective și așteptări ce pot fi considerate realiste ținând cont de cumulul de resurse de care suntem conștienți și pe care experiența ne ajuta să le utilizăm cat mai aproape de potențialul acestora. Din perspectiva mea, stabilirea unor așteptări realiste ţine de maturitatea noastră emoțională și de capacitatea de autoreglare și de rafinare permanentă a ceea ce există în imaginația și dorința noastră, și ceea ce este pozitiv și posibil. Odată ce reușim prin intermediul unui exercițiu de reflecție asumat să stabilim aceste frontiere cât mai sănătoase, șansa de a avea această orientare către viitor care să pună echilibru între așteptări și pragmatism crește foarte mult și dobândim acea pace interioară care ne dă voie să ne asumăm responsabilitatea acțiunilor noastre prezente și viitoare. În rolul de conducător în mod evident avem așteptări, pe de altă parte oamenii pe care îi conducem, așteaptă de la noi un discernământ care să le compenseze rolul pe care ni-l asumăm și acest schimb de așteptări să fie unul echilibrat.
Aspirații versus ambiții
Aspirațiile sunt un alt ingredient de bază în conceptualizarea viitorului. Aspirațiile ne oferă scop și dau direcție. Transformarea organizațională ține foarte mult de aspirațiile comune ale echipei de lideri în privința impactului pe care compania o poate avea în societate, în viața comunității, pentru manageri, angajați sau acționari în egală măsură. Aspirația este mult mai mult decât a avea rezultate și a fi competitiv. Viziunile de organizație care spun că… ”ne dorim să fim numărul 1 în industrie” nu prea mai inspiră pe nimeni mai ales în condițiile acestui mediu hiper volatil. Dar aspirația de a transforma industria, aspirația de a atinge capacitatea operațională care să asigure un business ecologic, aspirația de a face bine consumatorilor sau de a inova pentru a soluționa problemelor care par insurmontabile astăzi, dau posibilitatea de a formula viziuni în legătură cu viitorul care să atragă oameni cu aspirații similare și nu doar pe cei care își doresc un loc de muncă.
Diversitatea ca parte integrantă a mentalității către viitor
A avea dreptate și a fi întotdeauna sigur sunt aserțiuni care se transformă. E foarte puțin posibil să știm astăzi felul în care se schimbă viața și afacerile noastre pe termen mediu și lung. A colecta mai multe perspective și a avea curajul de a putea fi contrazis devine o practică esențială pentru a menține un nivel de anticipare de calitate și de a putea lua decizii integrând cât mai multe informații pentru a reduce nivelul de incertitudine și de a creiona scenariile care să țină cont de cât mai multe perspective.
Disconfortul pe care îl creează diversitatea este dat de faptul că luăm decizii și acționăm pe baza propriilor noastre valori și convingeri, iar pentru a menține angajamentul oamenilor și a-i scoate din zona de prudență și uneori de blocaj date de presiune pe rezultate combinată cu certitudine în legătură cu viitorul, munca pe care trebuie s-o depunem în a înțelege propriile noastre valori și convingeri și a deveni conștienți de efectul acestora asupra acțiunilor noastre crește considerabil. Și încă asta nu este de ajuns. Este nevoie să îi cunoaștem pe cei din jur și să înțelegem de unde vine disconfortul lor în legătură cu anumite posibilități.
Dacă ne uităm științific la curba de distribuție a inovației, statistica ne spune că doar 16% din oameni sunt orientați către viitor. Cei mai mulți dintre noi, circa 70%, avem o orientare pe termen scurt, aici și acum. Ne gândim ce tactici să aplicăm pentru a obține rezultate trimestrul următor sau eventual pentru a securiza bonusul de final de an. Așa că, merită investit puțin în dezvoltarea mentalității către viitor, și închei acest articol sugerând câteva căi simple.
În primul rând, nu ar trebui să încercăm să prezicem viitorul. Anticiparea, definirea aspirațiilor și planificarea căilor de îndeplinire a acestora printr-o multitudine de scenarii, oferă o cale mult mai sănătoasă pentru a menține anticiparea într-o zonă a emoțiilor pozitive și nu într-o zonă de anxietate și de sentiment de pierdere a controlului, atunci când ceea ce am prezis nu se întâmplă întocmai.
Revizuiți ceea ce acum credeți că ar fi ”imposibil să se întâmple” într-o zonă de analiză a ceea ce ar fi posibil să se întâmple și cum ar trebui să ne pregătim sau ce-ar trebui să învățăm pentru a face posibil să se întâmple.
Urmăriți tendințele și mișcările macro, atât la nivel economic, cât și geopolitic. Presa mai degrabă agită și prezintă realitatea într-un mod care activează toate îngrijorările oamenilor. Însă analiștii se ridică în elicopter și se uită la fenomene mai mari, nu pentru că ar putea neapărat să preîntâmpine efectele acestora, ci pentru a putea pregăti căi posibile de acțiune. Chiar dacă realitatea va concretiza un singur scenariu din cele analizate, un mare câștig al aplicării în practică al mentalității către viitor este dezvoltarea gândirii critice a echipelor de lideri și a echipelor, în general, abilitate fără de care va fi dificil să ne descurcăm într-un viitor cu o dinamică extraordinară, așa cum se arată deja.
Despre Madi Rădulescu
Madi Rădulescu, MCC, MBA, Managing Partner MMM Consulting. Este un facilitator, trainer și coach de echipă experimentat care adună peste 25 ani de experiență de lucru cu leaderi în companii mari, multinaționale. De peste 13 ani este coach executiv și în 2019 i-a fost acordat premiul Gold Coach Award conform Romanian L&D Industry, survey la care au participat peste 570 manageri și specialiști de resurse umane.
Este pasionată de dezvoltarea leaderilor, de impactul pe care îl poate crea dând acestora acces la perspective multiple, la propriile resurse, sprijinindu-i să își asume rolul cu încredere întelegându-și propriile valori și credințe.
A obținut multiple certificări de coaching, management și leadership, este membru ICF – MCC – Master Certified Coach, cea mai înaltă acreditare globală, consultant certificat pentru metodologiile Persona Global și PerformanSe și a derulat proiecte în multe țări Europene.
