de Madi Rădulescu, Managing Partner MMM Consulting
Unul din rolurile cele mai importante ale unui coach este să asigure un spațiu de gândire în care clientul său să găsească confortul să se uite în unghere mai ascunse sau în unghiuri moarte în care, de obicei, este inconfortabil să privească.
Asemenea șofatului și în viața unui lider există astfel de unghiuri. Fiecare dintre noi găsim o modalitate de ieșit din ”intersecția cu unghi mort” și, un șofer experimentat știe că își formează, în decursul vieții, o rețetă, un stil de condus, modalitatea proprie de a intra suficient de mult în intersecție în așa fel încât să-și asigure vizibilitate dar nu prea mult, în așa fel încât să nu se expună unui accident rutier. Însă oricum ar fi, când ai un unghi mort, este inconfortabil și uneori, dacă cunoști traseul poți decide că mai bine ocolești decât să o iei prin acel loc…
În viața de zi cu zi, în acțiunile și deciziile noastre, ne confruntam cu intersecții cu unghiul moarte în care nu avem deplină vizibilitate, ne asumăm un risc, pornim cu puțină teamă și accelerăm poate mai mult decât ar fi nevoie ca să evităm orice fel de posibilă surpriză… de multe ori forțăm considerând că acțiunea în forță aduce mai multe beneficii decât puțină răbdare. Dacă scapi fără vreun accident oricum creezi ”tensiune” în trafic ceea ce are un efect de domino și dintr-o dată constați că toată lumea devine mai nervoasă și mai agresivă.
Cam acesta este efectul și în organizație în momentul în care liderii forțează și nu realizează care sunt efectele acestei forțări. Locul în care ei se concentrează este ieșirea din acest unghi mort în care, fie ambiguitatea, fie lipsa de claritate și vizibilitate asupra celor care sunt alături de el în trafic, activează această dorință de a forța.
Uneori crearea acestui spațiu de gândire care este coachingul este un proces dificil în sine deoarece, până când nu obții acordul și angajamentul liderului cu care lucrezi și dorința acestuia să folosească spațiul de reflecție în folosul său, devine străduința ta zadarnică. Nu poți face nimic asupra unui om, nu poți antrena pe cel ce nu își dorește să fie antrenat. Dacă nu are vizibilitate nu se poate angrena cu deschidere și cu calm. Există o tensiune care provine din unghiurile sale închise unde sunt alți declanșatori de gândire și comportamentali decât cei pozitivi, ai învățării.
Din experiența mea până aici o listă de unghiuri moarte cu care se pot confrunta liderii. Lipsa calității și prezența ambiguității îi opresc pe aceștia să obțină rezultate cu echipele lor.
1. Mă lupt singur cu… întreaga poveste
Un lider nu este niciodată singur însă se poate simți singur. Percepția că eforturile nu sunt reciproce sau că responsabilitatea nu este împărtășită de coechipierii săi poate creea acest unghi închis în care povestea care se dezvoltă în mintea liderului este că numai el se luptă cu…”lipsa sprijinului de la HQ, presiunea pe obiectivele asumate, punerea în practică a viziunii, gândirea pe termen lung…” și așa mai departe.
De multe ori este despre teama sau chiar incapacitatea de a cere ajutor pentru că, una dintre presupunerile fundamentale este aceea că a cere ajutor este o dovadă de slăbiciune. Fiecare lider are convingeri despre ce înseamnă un leadership eficient sau un stil de leadership bun și uneori această convingere este că oamenii nu pot fi conduși decât dacă îi împingem din spate și dacă avem o mână de fier. Dintr-o dată aceste convingeri creează un Warthe din care nu mai vezi altceva și din care devii mai degrabă reactiv îndepărtând și mai mult șansa de a cere ajutor și de a discuta onest despre nevoile pe care le are liderul și echipa în ansamblu pentru a reuși.
2. Lucrul cu “e suficient față de ce resurse avem” sau tolerarea standardelor scăzute
Mai ales organizațiile mari se confundă cu foarte multe restricții în privința resurselor: bugete limitate sau lipsa oamenilor într-o piață a forței de muncă dificilă și propunerea diverselor proiecte de transformare peste cele menite să producă rezultate care să securizeze stabilitatea companiei, schimbări din mers ale priorităților sau cerințelor clienților și aglomerarea la vârful organizației prin reducerea capacității de a delega la echipa de management.
Unghiul mort este dat de sentimentul că standardul scăzut este cumva justificat de existența atâtor constrângeri și se dezvoltă ideea că efortul e mai important decât performanța. Tot în unghiul mort se află posibilitatea de a renunța la a face anumite lucruri, de a schimba fundamental anumite abordări sau de a crea un mecanism colaborativ în care dezbaterea să capete o valoare mult mai mare în luarea deciziilor decât soluționarea punctuală a unor probleme, pentru reducerea focurilor care apar peste tot.
3. “Eu știu” – pentru că este organizația sau echipa mea
Acesta este unul dintre cele mai dificile unghiuri din perspectiva energiei de care ai nevoie pentru a ieși din el. Convingerea aceasta ”că eu știu cel mai bine” te ține pe loc cu motoarele turate fără să-ți dai posibilitatea să ieși din unghiul mort. Continui să ambalezi motoarele tale într-un fel care creează în jur imposibilitatea ca cineva să poată să aibă o discuție mai rațională în legătură cu a face lucrurile diferit. Acest unghi mort te ridică deasupra tuturor și creează un bias de superioritate.
Îndepărtează oamenii care încep să accepte soluțiile tale punându-se întreaga responsabilitate în brațe fără măcar să-ți dai seama.
Cineva care vine nou în echipă este extrem de dificil de integrat și poate ușor dezvolta sentimentul că orice ar face nu va fi bine.
4. Lipsa de conștiență asupra impactului pe care îl poți avea asupra oamenilor (duritatea inconștientă de care poți fi chiar mândru)
Lipsa de sensibilitate este o ”virtute” în multe medii organizaționale, mai ales la vârful acesteia. A fi sensibil interpersonal, a fi delicat și respectuos pare că nu se așază bine în aceeași barcă cu a fi provocator. ”Challenge-ul” mod de interacțiune obișnuit mai ales la vârful organizației capăt de multe ori nuanțe de bullying, poate fi încărcat de sarcasm sau de remarci care pentru unii sunt lipsite de respect. De cele mai multe ori leaderii cu un astfel de comportament nu sunt conștienți de impactul pe care îl creează considerând că nu este mare lucru și că este doar un mediu de lucru activ și dinamic în care oamenii trebuie să învețe să facă față.
5. Timpul tău este mult mai valoros decât timpul altora
Acesta este un comportament destul de des întâlnit: liderul își permite să vină mai târziu, să schimbe programul celorlalți după nevoile sale fără a lua în calcul cascada de întreruperi și de schimbări de priorități pe care o generează în organizație și tipul de presiune pe care îl pune în acest fel. Ajunge să se întrebe de multe ori de ce nu se realizează lucrurile și de ce oamenii nu sunt capabili să se țină de planul stabilit. Fără a se gândi câte abateri de la plan generează el însuși prin cerințele suplimentare pe care le-a creat fără a ține cont de ceea ce este deja planificat să se întâmple sau din lipsa de estimare corectă a timpului pe care îl necesită anumite acțiuni și activități pe care le solicită.
Mai sunt și alte unghiuri moarte la care ne-am putea uita dar, poate revenim într-un alt articol asupra lor.
Cum lucrăm ca să scăpăm de aceste unghiuri închise?
O primă variantă și cea mai simplă în cazul unui unghi închis de care suntem conștienți este solicitarea feedback-ului. Fiecare lider are în echipa sa oameni în care are deplină încredere și cărora, cu autenticitate, ne poate vorbi despre provocarea pe care o resimte și poate cere feedback despre cum se vede comportamentul sau în exterior atunci când se confruntă cu această provocare.
Pe măsură ce te cunoști mai bine înțelegi ce anume declanșează modul în care intri în ”intersecții cu unghiuri moarte”, situații provocatoare sau chiar blocaje. Declanșatorii sau triggerele pot fi explorate atât în coaching cât și cu sprijinul unui terapeut, depinzând foarte mult de situația concretă iar un coach experiementat și care respectă codul de etică te poate îndruma să faci alegerea cea mai bună.
Încearcă să-ți surprinzi tiparele comportamentale. Cu toții avem tipare de a ne angrena în diferite acțiuni care ne pot duce în unghiuri moarte în care să ne simțim blocați sau în care să nu avem vizibilitate asupra soluțiilor și posibilităților. Analiza tiparelor comportamentale este un exercițiu destul de obișnuit în momentul în care lucrezi cu un coach executiv. Acesta este antrenat să recunoască tipare de comportament sau de gândire și îți poate oferi observațiile sale în așa fel încât să devii mai conștient despre felul în care ai putea să abordezi situațiile altfel.
O altă metodă este legată de înconjurarea cu oameni care au o gândire diversă și diferită de a ta. Este ca și cum, în trafic, ai beneficia și de un om pe scaunul din dreapta care ar putea vedea mai bine anumite lucruri dar și de diverse oglinzi care să-ți dea perspective pe care nu le poți vedea în mod obișnuit.
Citiți și celelate articole dedicate Coachingului Executiv pe care le-am publicat începând cu 2022 și care conturează mai bine, pentru cei care nu au avut o astfel de experiență, beneficiile și oportunitățile pe care le aduce parteneriatul prin coaching.
Despre Madi Rădulescu
Madi Rădulescu, MCC, MBA, Managing Partner MMM Consulting. Este un facilitator, trainer și coach de echipă experimentat care adună peste 25 ani de experiență de lucru cu leaderi în companii mari, multinaționale. De peste 13 ani este coach executiv și în 2019 i-a fost acordat premiul Gold Coach Award conform Romanian L&D Industry, survey la care au participat peste 570 manageri și specialiști de resurse umane.
Este pasionată de dezvoltarea leaderilor, de impactul pe care îl poate crea dând acestora acces la perspective multiple, la propriile resurse, sprijinindu-i să iși asume rolul cu încredere întelegându-și propriile valori și credințe.
A obținut multiple certificări de coaching, management și leadership, este membru ICF – MCC – Master Certified Coach, cea mai înaltă acreditare globală, consultant certificat pentru metodologiile Persona Global și PerformanSe și a derulat proiecte în multe țări Europene.
