Competiția JCI Ten Outstanding Young Persons și-a desemnat câștigătorii: Sebastian Burduja (Politic, juridic, guvernamental), Cornel Amariei (Științific, tehnic), Călin Brandabur (Științific, tehnic), Elif Memet (Academic), Radu Vasile (Umanitar, voluntariat), Cătălina Ponor (Auto-Depășire), Darie Tică (Protejare Mediu), Larisa Claru (Umanitar, voluntariat), Ștefan Moisei (Auto-Depășire) și Cristian Coman (Protejare Mediu).
Candidații finaliști au fost aleși dintr-un număr total de 69 de nominalizați din întreaga țară. Jurizarea s-a desfășurat în perioada 5 – 19 septembrie, juriul oficial desemnat fiind format din Mona Nicolici (OMV Petrom), Diana Creţu (Wall-Street.ro), Octavian Vidu (CEE Equity Partners), Alin Angheluţă (Bucharest Business School), Alexandru Bobe (Universitatea Ovidius Constanţa), Victor Miron (câştigător TOYP 2016), Alex Dona (Times New Român).
“Câștigătorii de anul acesta sunt persoane cu adevărat valoroase, care ne inspiră pe fiecare dintre noi, prin realizările lor excepționale. Fie că vorbim despre domeniul politic, științific, protecția mediului, auto-depășire, umanitar sau academic, cei 10 finaliști demonstrează nu numai o viziune extraordinară, dar și o perseverență admirabilă, în urmărirea scopurilor nobile care le ghidează activitatea.”, arată Florin Ioniță, Managerul de Proiect al JCI TOYP 2017.
În cadrul Galei JCI România de la Constanța de anul acesta, câștigătorii vor fi premiați și apaludați la scenă deschisă pentru realizările lor deosebite. Ei sunt cei care vor reprezenta România în cadrul competiției mondiale TOYP 2018.
Vă propunem să-i cunoașteți pe scurt:
Sebastian Burduja a revenit în România la început de 2016, după aproape 12 ani în Statele Unite ale Americii. La nivel global, prin proiectele de la Banca Mondială, Dalberg Global Development Advisors și Stanford Freeman Spogli Institute, a contribuit la găsirea de soluții la anumite probleme grave: sărăcie, lipsa infrastructurii vitale, lipsa productivității în sectorul agricol, proasta guvernare și corupția endemică. La nivel național, a construit patru structuri diferite pentru a sprijini procesul de dezvoltare economică și consolidarea democratică a României: o ligă a studenților români din străinătate (LSRS), pentru facilitatea accesului la educație pentru zeci de mii de tineri români și aducerea experienței și capitalului lor social acasă pe termen lung; o fundație (CAESAR), pentru coagularea expertizei românești din toată lumea în politici publice și strategii de țară; o platformă civică și politică (PACT), pentru sprijinirea cetățenilor activi, integri și competenți, care doresc să schimbe modul de a face politică în România; și o companie, RISE Consortium, pentru a atrage investitori strategici din întreaga lume și pentru a sprijini firmele românești să se dezvolte pe piețe internaționale.
Cornel Amariei a dezvoltat, de-a lungul vieții sale, tehnologii și afaceri care îi ajută pe alții, inovația fiind un cuvând cheie în a-l descrie. Începând chiar din liceu, Cornel a creat un club de robotică, în cadrul căruia peste 100 de studenți au participat la cursuri și au adus peste 200 de medalii internaționale în România și în club. În același, la doar 16 ani, a fost angajat ca inginer de cercetare și dezvoltare la compania de securitate tehnică MB Technology LTD. Aici a făcut parte din echipa care a dezvoltat singurul scanner avion din lume, Roboscan Aeria. În clasa a 11-a, a înființat prima sa companie, alături de câțiva colegi de liceu. În timpul facultății, Cornel a fondat .lumen, compania care a dezvoltat primii ochelari pentru orbi din lume. Folosind-o, o persoana oarbă este capabilă să-și recapete “conștiința” spațială. În prezent, la numai 22 de ani, Cornel coordonează grupul de inovare de la Continental Automotive din Timișoara, recunoscut la nivel mondial, pentru cele peste 30 de brevete solicitate și mai mult de 10 proiecte de inovare dezvoltate.
Călin Brandabur este un inginer de excepție care a trecut de la realizarea de mici avioane în SUA la construirea de imprimante 3D fabricate în România. Cea mai importantă realizare a sa este crearea unui start-up inovativ (Symme3D Manufacturing), al cărui produs dezvoltat, imprimanta 3D, a fost premiat la numeroase competiții locale, naționale și internaționale. Symme3D a început cu dezvoltarea unei imprimante 3D complet originală, din toate punctele de vedere (mecanic, electronic, software, design), iar de anul acesta a lansat primul bioprinter din Europa de Est, 100% românesc. De asemenea, în colaborare cu institute de biocercetare din țară și străinătate, Cristian a inițiat și implementat proiecte pentru manufacturarea și bio imprimarea 3D a unor proteze pelvice. Tot anul acesta, a pus bazele unui proiect unic în lume de printare 3D cu material biologic al pilonilor pancreatici. Acest proiect este începutul unei ere noi în care printarea 3D de organe să fie realizabilă și vast accesibilă.
Elif Memet are numai 20 de ani, dar s-a remarcat ca lider în domeniul academic încă din timpul liceului. A fost singura elevă de liceu desemnată ca reprezentant al ”Harvard World Model United Nations (WorldMUN 2014)”, conferință organizată de ONU împreună cu Universitatea Harvard. În 2013, îainte de 18 ani, a devenit cel mai tȃnăr ambasador Bloomberg din lume. Eseul său, “Cum se poate eradica sărăcia globală de către cetățenii lumii?” s-a clasat pe locul 13 la nivel mondial și primul din Europa, fiind invitată la Casa Albă pentru a-și prezenta eseul în cadrul unei ceremonii organizate cu acest prilej și a fost premiată de însuși Barack Obama. A obținut titlul de “Science Research Fellow” la Columbia University în New York și a fost selectată, încă din anul I de facultate pentru colaborarea cu laureatul premiului Nobel, profesorul Joseph Stiglitz, în condițiile în care remarcabilul profesor coordonează doar lucrări de masterat și doctorat. În portofoliul său științific se află deja un patent, obținut pentru fertilizatorul organic WMBW. În prezent, investește cu pasiune parte din energia sa în proiectele umanitare patronate de Prințesa Marina Sturdza din poziția de asistentă executivă a acesteia. Proiectele se desfășoară în special în sfera protecţiei copiilor: „Hope and Homes for Children”, „Hospices of Hope”, „Blue Heron”, „LUMOS”. Prin aceste acţiuni, Elif susţine eliminarea orfelinatelor și înlocuirea acestora cu politici publice mai bune, care ar conecta copiii abandonați cu familii.
Radu Vasile este primul nevăzător din România licenţiat în matematică şi informatică. În perioada liceului a studiat cu multă pasiune calculatorul și matematica, deși nu existau manuale sau alte materiale speciale în Braille (pentru nevăzători). A primit permisiunea să se prezinte la examenul de admitere pentru Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității Ovidius – singura Universitate din țară care a realizat o procedură de examinare specială pentru un nevăzător. În 2006, a fost acceptat la două programe de Master în București, primul la Scoala Normală Superioară din cadrul Institutului de Matematică al Academiei Române, al doilea în cadrul Facultății de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul A.S.E. În 2008, devine consilierul personal al Secretarului de Stat în ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, fiind printre puţinii nevăzători care au ajuns într-o funcţie înaltă în guvernul României. Începând cu 2010 – 2011 inițiază și se implică activ în proiecte educaționale, precum „Educaţie de Calitate pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale” (2010), care fac eforturi către un învăţământ de calitate în România inclusiv pentru copiii / tinerii cu dizabilități. Din 2009, devine primul antreprenor nevăzător în domeniul IT. În prezent, conduce sau este implicat în mai multe organizații non-profit, în care coordonează proiecte care ajută tinerii cu nevoi speciale.
Cătălina Ponor este în prezent una dintre cele mai valoroase gimnaste ale lumii, practicând acest sport la vârsta de 30 de ani, la cel mai înalt nivel. A început gimnastica la vârsta de 4 ani și a continuat până în prezent să intre în cele mai importante arene și să urce pe cele mai prestigioase podiumuri din lume. În cei 26 de ani de activitate la nivel profesionist, a acumulat peste 20 de medalii de aur, argint și bronz la competiții internaționale precum Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale și Europene precum și altele mult mai numeroase la nivel național. Este un exemplu de autodepășire în performanță sportivă, un exemplu de lider de vestiar pentru colegele de lot cu mult mai tinere și se bucură de o imagine exemplară fără expunere mediatică negativă sau controverse.
Tică Darie a început să alerge la maratoane și să pedaleze în Danemarca, în timpul facultății. În 2012 a decis să traverseze Europa pe bicicletă din Copenhaga până la Roșia Montană, pentru a atrage atenția asupra proiectului minier cu cianură. În cadrul facultății, a participat la mai multe maratoane prin care promova cauza, purtând un tricou cu inscripțiile „Stop Gold Mining, Save Roșia Montană”. În iulie 2013, împreună cu o prietenă din Germania, a făcut un nou tur, de data aceasta pe o bicicletă tandem, din Copenhaga până la Roșia Montană. În 10 orașe de pe traseu, a susținut conferințe despre Roșia Montană (Copenhaga, Hamburg, Leipzig, Chemnitz, Dresda, Praga, Viena, Bratislava, Budapesta), pe care a reușit să le organizeze chiar el. În decembrie 2013, o doamnă din Roșia Montană i-a oferit o pereche de șosete de lână care i-au plăcut foarte mult. Tică i-a propus să scrie Roșia Montană pe șoșete, să le facă poze și publice pe internet pentru a vedea cine e interesat. În decembrie 2014 a înființat un SRL-D, iar în ianuarie 2015 a lansat afacerea socială cu articole din lână tricotate manual în Roșia Montană, premiată în cadrul competiției organizate de NESsT, www.madeinrosiamontana.ro.
Larisa Claru este un membru activ al societății civile, încă de la 18 ani, făcând voluntariat constant pentru a susține diferite cauze. A strâns fonduri pentru a dota cu televizoare și paturi 2 centre de vârstnici din Cluj și București. A strâns fonduri pentru Centre de plasament din București și Cluj, a strâns fonduri pentru Spitalul Emilia Irza din București unde a făcut și voluntariat pentru secția de copii abandonați. A fost implicată în campania de strângere de fonduri pentru Unicef, Salvați Copiii ca și voluntar. În anul 2006 Larisa a vizitat 89 de centre pentru vârstnici și persoane cu dizabilități, în special copii, pentru a le oferi haine, paturi și jucării. În anul 2009, a decis să plece într-un program de voluntariat în jurul lumii pentru un an de zile, dedicându-și timpul pentru a avea grijă de copii infectați cu HIV. Copiilor orfani le-a predat limba engleză, a creat un program pentru mediu și două programe pentru protecția animalelor.
Ștefan Moisei este un nevăzător care a reușit să absolve Facultatea de Informatică din Târgu Mureș. A lucrat ca instructor în timpul facultății, predând Tehnologia Informației altor câteva zeci de nevăzători, apoi ca programator C# la o companie de programare cu peste 200 de angajaţi din Târgu-Mureş. De-a lungul celor patru ani de muncă, candidatul a lucrat pe diverse tipuri de proiecte (site-uri şi aplicaţii web, pentru telefoane mobile şi computere personale), și și-a extins competenţele pentru care se angajase în primă fază, ajungând să lucreze în Java, SQL şi chiar frontend, oferind consultanţă pentru îmbunătăţirea accesibilităţii site-urilor şi programelor pentru persoanele cu dizabilităţi. În afara activităţilor generatoare de venit, a lucrat şi voluntar, în principal în domeniul accesibilităţii. Prima aplicație pentru nevăzători a fost VoiSub. Aceasta citeşte subtitrările filmelor, permiţând accesul nevăzătorilor şi dislexicilor la acestea. În prezent, Ștefan lucrează la o versiune mobilă a aplicaţiei, care va permite nevăzătorilor să meargă la cinema şi să audă subtitrările în căşti. Ștefan a contribuit la codul Aftersight, un dispozitiv mobil de asistenţă vizuală pentru nevăzători care permite transformarea imaginilor în sunet, semnalizarea obstacolelor prin vibraţii şi identificarea vocală a obiectelor fotografiate de cameră.
Cristian Coman și-a axat cariera pe două direcții importante de cercetare din România: investigarea mediilor extreme și utilizarea biodiversității microbiene a acestora în scop biotehnologic și sănătatea mediului înconjurător și, implicit, a societății. A fost coordonatorul primelor două expediții științifice guvernamentale românești în Antarctica – ROICE 2015 și 2016, pentru care a primit Diplomă de Excelență din partea Ministerului Educației și Cercetării. Acestea au redeschis cercetările românești de microbiologie polară, ca o continuare a muncii începute de Emil Racoviță. În 2015, Cristian a început dezvoltarea unui Ghid Metodologic de monitorizare a poluării cu antibiotice și elemente de rezistență la antibiotice în proiectul EnviroAMR. În prezent, în proiectul AntarcticPharma, Cristian conduce o echipă care și-a propus descoperirea de noi antibiotice folosind bacterii izolate din Antarctica, cu scopul prevenirii crizei rezistenței la antibiotice, despre care se presupune că va deveni principala cauză a mortalității la nivel global în următorii 35 de ani. El a dezvoltat și primul centru de bioinformatică din România pentru analize complexe de microbiologie ambientală și sănătate a mediului înconjurător.
Despre TOYP
JCI TOYP, este un proiect internaţional, ce are că scop recunoaşterea tinerilor (18 – 40 ani) care excelează în domeniile lor de activitate şi care creează schimbări pozitive în comunitate. Prin promovarea acestor tineri, JCI amplifică importanța liderilor responsabili social. Poveştile lor de success, care implică cercetare, determinare şi ingeniozitate, servesc drept modele tinerilor, inspiră spre crearea de lideri mai buni, şi spre dezvoltarea societăţii.
