Una din 11 persoane din întreaga lume a suferit de foame în 2023, una din cinci în Africa
Aproximativ 733 de milioane de persoane au înfruntat foametea în 2023, echivalentul a o persoană din unsprezece la nivel global și a una din cinci în Africa, conform celui mai recent raport privind Starea securității alimentare și a nutriției în lume (State of Food Security and Nutrition in the World – SOFI), publicat astăzi de cinci agenții specializate ale Organizației Națiunilor Unite.
Raportul anual, lansat în acest an în contextul reuniunii ministeriale a Grupului operativ al Alianței globale G20 împotriva foametei și sărăciei din Brazilia, avertizează că lumea este cu mult sub nivelul de atingere a obiectivului de dezvoltare durabilă (SDG) 2, foamete zero, până în 2030. Raportul arată că lumea a regresat cu 15 ani, cu niveluri de subnutriție comparabile cu cele din 2008-2009.
În ciuda unor progrese în anumite domenii, cum ar fi întârzierile de creștere și alăptarea la sân exclusivă, un număr alarmant de persoane continuă să se confrunte cu insecuritatea alimentară și malnutriția, nivelurile foametei la nivel mondial situându-se la un nivel constant timp de trei ani consecutivi, între 713 și 757 de milioane de persoane fiind subnutrite în 2023 – cu aproximativ 152 de milioane mai mult decât în 2019, luând în considerare intervalul mediu (733 de milioane).
Tendințele regionale variază semnificativ: procentul populației care se confruntă cu foametea continuă să crească în Africa (20,4 %), rămâne stabil în Asia (8,1 %) – deși reprezintă încă o provocare semnificativă, deoarece regiunea găzduiește mai mult de jumătate din persoanele care se confruntă cu foametea la nivel mondial – și înregistrează progrese în America Latină (6,2 %). Din 2022 până în 2023, foametea a crescut în Asia de Vest, în Caraibe și în majoritatea subregiunilor africane.
Dacă tendințele actuale se mențin, aproximativ 582 de milioane de persoane vor suferi de subnutriție cronică în 2030, dintre care jumătate în Africa, avertizează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Această proiecție seamănă foarte mult cu nivelurile înregistrate în 2015, când au fost adoptate Obiectivele de dezvoltare durabilă, marcând o stagnare îngrijorătoare a progreselor.
Principalele constatări dincolo de foamete
Raportul evidențiază faptul că accesul la alimente adecvate rămâne dificil pentru miliarde de persoane. În 2023, aproximativ 2,33 miliarde de persoane din întreaga lume se confruntau cu insecuritate alimentară moderată sau severă, un număr care nu s-a schimbat semnificativ de la creșterea bruscă din 2020, în contextul pandemiei COVID-19. Dintre acestea, peste 864 de milioane de persoane s-au confruntat cu insecuritate alimentară severă, rămânând uneori fără hrană pentru o zi întreagă sau mai mult. Acest număr a rămas constant ridicat din 2020 și, în timp ce America Latină înregistrează progrese, provocări mai mari persistă, în special în Africa, unde 58% din populație suferă de insecuritate alimentară moderată sau severă.
Lipsa accesului economic la o alimentație sănătoasă rămâne, de asemenea, o problemă critică, afectând peste o treime din populația globală. Cu ajutorul noilor date privind prețurile alimentelor și al îmbunătățirilor metodologice, publicația arată că peste 2,8 miliarde de oameni nu își vor putea permite o alimentație sănătoasă în 2022. Această disparitate este cea mai pronunțată în țările cu venituri mici, unde 71,5 % din populație nu își poate permite o alimentație sănătoasă, comparativ cu 6,3 % în țările cu venituri mari. În special, numărul a scăzut sub nivelurile pre-pandemice în Asia și în America de Nord și Europa, în timp ce a crescut substanțial în Africa.
Deși s-au înregistrat progrese în ceea ce privește creșterea ratelor de alăptare la sân exclusivă în rândul sugarilor la 48%, atingerea obiectivelor globale în materie de nutriție va fi o provocare. Prevalența greutății scăzute la naștere a stagnat în jurul valorii de 15%, iar întârzierea de creștere în rândul copiilor sub cinci ani, deși a scăzut la 22,3%, este încă departe de atingerea obiectivelor. În plus, prevalența emacierii în rândul copiilor nu a înregistrat îmbunătățiri semnificative, în timp ce anemia la femeile cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani a crescut.
În mod similar, noile estimări privind obezitatea la adulți arată o creștere constantă în ultimul deceniu, de la 12,1 % (2012) la 15,8 % (2022). Proiecțiile indică faptul că, până în 2030, lumea va avea mai mult de 1,2 miliarde de adulți obezi. Povara dublă a malnutriției – coexistența subnutriției împreună cu excesul de greutate și obezitatea – a crescut, de asemenea, la nivel mondial, la toate grupele de vârstă. Subponderalitatea a scăzut în ultimele două decenii, în timp ce obezitatea a crescut brusc.
Aceste tendințe subliniază provocările complexe ale malnutriției în toate formele sale și nevoia urgentă de intervenții specifice, deoarece lumea nu este pe direcția de atingere a niciunuia dintre cele șapte obiective globale de nutriție până în 2030, arată cele cinci agenții.
Insecuritatea alimentară și malnutriția se agravează din cauza unei combinații de factori, inclusiv inflația persistentă a prețurilor la alimente, care continuă să erodeze câștigurile economice ale multor persoane din multe țări. Factori majori precum conflictele, schimbările climatice și recesiunile economice devin din ce în ce mai frecvente și mai grave. Aceste probleme, împreună cu factori subiacenți, cum ar fi regimurile alimentare sănătoase inaccesibile, mediile alimentare nesănătoase și inegalitatea persistentă, coincid acum simultan, amplificând efectele lor individuale.
Finanțare pentru a pune capăt foametei
Tema raportului din acest an, „Finanțare pentru a pune capăt foametei, insecurității alimentare și tuturor formelor de malnutriție”, subliniază faptul că realizarea ODD 2 „Foamete zero” necesită o abordare multidimensională, inclusiv transformarea și consolidarea sistemelor agroalimentare, abordarea inegalităților și asigurarea unei alimentații sănătoase accesibile și la prețuri convenabile pentru toți. Raportul face apel la o finanțare sporită și mai eficace din punct de vedere al costurilor, cu o definiție clară și standardizată a finanțării pentru securitate alimentară și nutriție.
Șefii celor cinci agenții ale ONU, directorul general al FAO, QU Dongyu, președintele IFAD, Alvaro Lario, directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell, directorul executiv al PAM, Cindy McCain, și directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, scriu în prefața raportului: „Estimarea deficitului de finanțare pentru securitatea alimentară și nutriție și mobilizarea unor modalități inovatoare de finanțare pentru a-l acoperi trebuie să fie printre prioritățile noastre majore. Politicile, legislația și intervențiile menite să pună capăt foametei și să asigure accesul tuturor oamenilor la alimente sigure, nutritive și suficiente (obiectivul 2.1 al ODD) și să pună capăt tuturor formelor de malnutriție (obiectivul 2.2 al ODD) necesită o mobilizare semnificativă a resurselor. Acestea nu sunt doar o investiție în viitor, ci și obligația noastră. Ne străduim să garantăm dreptul la hrană și nutriție adecvată al generațiilor actuale și viitoare”.
După cum s-a subliniat în timpul unui eveniment recent din cadrul Forumului politic la nivel înalt de la sediul ONU din New York, raportul evidențiază faptul că deficitul de finanțare iminent necesită soluții inovatoare și echitabile, în special pentru țările care se confruntă cu niveluri ridicate de foamete și malnutriție exacerbate de impactul schimbărilor climatice.
Țările care au cea mai mare nevoie de finanțare sporită se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește accesul. Dintre cele 119 țări cu venituri mici și medii analizate, aproximativ 63% au acces limitat sau moderat la finanțare. În plus, majoritatea acestor țări (74%) sunt afectate de unul sau mai mulți factori majori care contribuie la insecuritatea alimentară și malnutriție. Eforturile coordonate de armonizare a datelor, de creștere a toleranței la risc și de sporire a transparenței sunt vitale pentru reducerea acestui decalaj și pentru consolidarea cadrelor globale privind securitatea alimentară și nutriția.
Declarații
Directorul general al FAO, QU Dongyu: „Transformarea sistemelor agroalimentare este mai importantă ca oricând, deoarece ne confruntăm cu urgentarea atingerii ODD-urilor în termen de șase ani. FAO își menține angajamentul de a sprijini țările în eforturile lor de a eradica foametea și de a asigura securitatea alimentară pentru toți. Vom lucra împreună cu toți partenerii și cu toate demersurile, inclusiv cu Alianța globală G20 împotriva foametei și sărăciei, pentru a accelera schimbările necesare. Împreună, trebuie să inovăm și să colaborăm pentru a construi sisteme agroalimentare mai eficiente, mai favorabile incluziunii, mai reziliente și mai durabile, care să poată rezista mai bine provocărilor viitoare pentru o lume mai bună.”
Președintele IFAD, Alvaro Lario: „S-a dovedit că cea mai rapidă cale de ieșire din foamete și sărăcie este reprezentată de investițiile în agricultură în zonele rurale. Însă peisajul global și financiar a devenit mult mai complex de la adoptarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă în 2015. Pentru a pune capăt foametei și malnutriției trebuie să investim mai mult – și mai inteligent. Trebuie să aducem bani noi în sistem din sectorul privat și să reluăm apetitul din perioada pandemiei pentru o reformă financiară globală ambițioasă, care să ofere finanțare mai ieftină țărilor care au cea mai mare nevoie de ea”.
Directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell: „Malnutriția afectează supraviețuirea copiilor, creșterea fizică și dezvoltarea creierului. În ultimele două decenii, ratele de întârziere de creștere a copiilor la nivel mondial au scăzut cu o treime, adică cu 55 de milioane, ceea ce demonstrează că investițiile în nutriția maternă și infantilă dau rezultate. Cu toate acestea, la nivel mondial, unul din patru copii sub vârsta de cinci ani suferă de subnutriție, care poate duce la afecțiuni pe termen lung. Trebuie să intensificăm urgent finanțarea pentru a pune capăt malnutriției infantile. Lumea poate și trebuie să facă acest lucru. Nu este doar un imperativ moral, ci și o investiție solidă în viitor.”
Directorul executiv al PAM, Cindy McCain: „Un viitor fără foamete este posibil dacă putem mobiliza resursele și voința politică necesare pentru a investi în soluții testate pe termen lung. Fac apel la liderii G20 să urmeze exemplul Braziliei și să prioritizeze acțiuni globale ambițioase împotriva foametei și sărăciei”, a declarat directorul executiv al PAM, Cindy McCain. „Avem tehnologiile și cunoștințele necesare pentru a pune capăt insecurității alimentare – dar avem nevoie urgentă de fonduri pentru a investi în ele la scară largă. PAM este pregătit să își intensifice colaborarea cu guvernele și partenerii pentru a aborda cauzele profunde ale foametei, a consolida sistemele de protecție socială și a sprijini dezvoltarea durabilă, astfel încât fiecare familie să poată trăi în demnitate.”
Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus: „Progresele pe care le-am făcut în ceea ce privește reducerea întârzierii de creștere și îmbunătățirea alăptării exclusive la sân arată că provocările cu care ne confruntăm nu sunt insurmontabile. Trebuie să folosim aceste progrese ca motivație pentru a atenua suferința pe care milioane de oameni din întreaga lume o îndură în fiecare zi din cauza foametei, a insecurității alimentare, a alimentațiilor nesănătoase și a malnutriției. Investiția substanțială necesară în alimente sănătoase, sigure și produse în mod durabil este mult mai mică decât costurile pentru economii și societăți dacă nu facem nimic.”
Note: raportul SOFI
Starea securității alimentare și a nutriției în lume este un raport anual elaborat în comun de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Din 1999, raportul monitorizează și analizează progresele înregistrate la nivel mondial în ceea ce privește eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare și îmbunătățirea nutriției. De asemenea, raportul oferă o analiză aprofundată a principalelor provocări pentru atingerea acestor obiective în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Raportul se adresează unei audiențe largi, inclusiv factorilor de decizie politică, organizațiilor internaționale, instituțiilor academice și publicului general.
Tema din acest an este oportună și relevantă în perioada premergătoare Summitului viitorului și celei de-a patra Conferințe internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare din 2025.
Glosar de termeni
Calitatea alimentației (sau alimentația sănătoasă): Cuprinde patru aspecte-cheie: diversitate (în cadrul fiecărui grup de alimente și între grupurile de alimente), adecvare (suficiența tuturor nutrienților esențiali în raport cu necesitățile), moderație (alimente și nutrienți care sunt legați de efecte negative asupra sănătății) și echilibru (aport de energie și macronutrienți). Alimentele consumate trebuie să fie sigure.
Context alimentar: Contextul fizic, economic, politic și sociocultural în care consumatorii interacționează cu sistemele agroalimentare pentru a lua decizii cu privire la achiziționarea, prepararea și consumul alimentelor.
Foamea: o senzație de disconfort sau de durere cauzată de o alimentație insuficiența energetic. În prezentul raport, termenul de foame este sinonim cu subnutriția cronică și este măsurat prin prevalența subnutriției.
Malnutriție: o stare fiziologică anormală cauzată de un aport inadecvat, dezechilibrat sau excesiv de macronutrienți și/sau micronutrienți și/sau de o boală care determină pierderea în greutate. Malnutriția include subnutriția (întârzierea de creștere și emacierea la copii), deficiențele de vitamine și minerale (cunoscute și sub denumirea de deficiențe de micronutrienți), precum și supraponderalitatea și obezitatea.
Insecuritatea alimentară moderată: un nivel de gravitate a insecurității alimentare în care persoanele se confruntă cu incertitudini privind capacitatea lor de a obține hrană, fiind nevoite să reducă, în anumite momente pe parcursul anului, calitatea și/sau cantitatea de alimente pe care le consumă din cauza lipsei de bani sau a altor resurse. Se referă la o lipsă de acces constant la alimente, care diminuează calitatea alimentației și perturbă tiparele normale de alimentație. Se măsoară cu ajutorul Food Insecurity Experience Scale și contribuie la urmărirea progreselor înregistrate în vederea atingerii țintei 2.1 a ODD (Indicatorul 2.1.2).
Insecuritate alimentară severă: un nivel de gravitate a insecurității alimentare în care, la un moment dat pe parcursul anului, oamenii au rămas fără alimente, le-a fost foame și, în cel mai extrem caz, au rămas fără hrană timp de o zi sau mai mult. Acesta este măsurat cu ajutorul Food Insecurity Experience Scale și contribuie la urmărirea progreselor înregistrate în vederea atingerii țintei 2.1 a ODD (Indicatorul 2.1.2).
Subnutriție: o stare în care consumul obișnuit de alimente al unei persoane este insuficient pentru a asigura cantitatea de energie alimentară necesară menținerii unei vieți normale, active și sănătoase. Prevalența subnutriției este utilizată pentru a măsura foamea și progresele înregistrate în vederea atingerii țintei 2.1 a ODD 2 (Indicatorul 2.1.1).
