de Ole Hansen, Head of Commodity Strategy, Saxo Bank
Am fost prea multă vreme sceptici cu privire la potențialul economiei chineze, iar proiecția noastră legată de creșterea economică a Chinei reflectă acest lucru. Prin haosul care domnește acum în China se poate desluși un lucru: economia chineză trebuie să facă tranziția spre un sistem bazat pe cerere și ofertă de tip occidental, pentru că nu se mai poate baza doar pe creșterea generată de investiții.
Veniturile din investiții în China au scăzut foarte mult și este nevoie de tot mai multă datorie, privată și publică, pentru a menține creșterea aproape de ținta oficială. Principala noastră grijă legată de economia chineză este că această reorientare către o economie mai direcționată de consum se face prea lent. Pe termen scurt, înseamnă mai puțin efort, dar, pe măsură ce economia se poate baza tot mai mult pe investiții, împinge tot mai departe ziua în care Beijingul recunoaște că are o problemă.
Recentele intervenții ale băncii centrale – Banca Populară Chineză a redus raportul cererii de rezerve ale băncilor comerciale dacă întrunesc anumite condiții standard de împrumut și a tăiat dobânda cu 25 de puncte de bază – poate par haotice și de neînțeles, dacă ne uităm la ultimele date economice care indică toate stabilitate. E destul de straniu, având în vedere îngrijorările legate de investițiile generate de datorie în piața de acțiuni.
Consecința acestor investiții provocate de datorie într-o piață de acțiuni umflată este simțită acum într-un mod destul de dramatic. Nu doar în China, unde milioane de investitori încearcă cu disperare să minimizeze pierderile renunțând la pozițiile pe acțiuni. Această devălmășie în care s-a transformat vânzarea după eșecul guvernului de a interveni, a dus la o cădere a indicelui Shanghai Stock Exchange de 33%.
Cu peste 80 de milioane de investitori chinezi simțind impactul imediat al acestei corecții dramatice, implicațiile pentru lumea întreagă sunt destul de limpezi. Grecia este o problemă pentru Europa care arde la foc mic într-o Uniune Europeană unde riscul cel mai mare este cel de contagiune – și anume dacă Grexitul reprezintă un model și pentru alte state periferice, Italia fiind cea mai fragilă acum, deși avem alegeri mai întâi în Spania, în decembrie.
Riscurile din China sunt mai evidente și reprezintă o amenințare clară și prezentă în Australia și în alte economii cu leverage pe exporturile către statul asiatic. Deci orice risc pentru stabilitatea financiară din China poate fi resimțit mai rapid, suplimentar față de ceea ce am înregistrat, în termeni de scăderea prețurilor la mărfuri. Minereul de fier, care depinde în mod special de creșterea Chinei, a scăzut 10% ieri – cel mai jos nivel din 2009 și, probabil, cea mai mare scădere într-o singură zi înregistrată recent. În ultima săptămână, a pierdut 25%.
Dincolo de piețele de acțiuni care au primit o lovitură în figură din cauza scăderii înregistrate în China, sectorul mărfurilor a fost și el lovit serios. Indicele de mărfuri Bloomberg, care măsoară evoluția a 22 de materii prime, a scăzut 7% anul acesta și numai în ultimele zile a pierdut 4,2% – cel mai mult din 2011 încoace. Țițeiul, deja încorsetat de sațietatea producției globale și eforturile Arabiei Saudite de a scoate producătorii americani de pe piață, a înregistrat ieri cea mai mare scădere într-o singură sesiune de tranzacționare din ultimele 5 luni.
De fapt, țițeiul este supus unor presiuni pe mai multe fronturi, iar fragilitatea pieței chineze de acțiuni, posibilitatea ca Iranul să reintre pe piață și nivelul scăzut de lichidități, toate contribuie la conturarea unui context foarte fluid. Țițeiul are nevoie de stabilirea unei noi marje și am putea vedea țițeiul crud WTI în jurul valorii de 50$, cu un maxim de $58 pe baril.
Revenind la China, am văzut datele economice, inclusiv rapoartele periodice cum ar fi indicele PMI, stabilizându-se după o relativă scădere în 2015, iar acțiunile Băncii Populare Chineze par un răspuns la slăbiciunea manifestată pe piața de acțiuni. Până acum, Banca nu a reușit să facă ceea ce și-a propus, asta ca s-o spunem cu blândețe…
Ceea ce ne face să credem că vor exista mai multe încercări de a opri acest trend, înainte de a se transforma dintr-o problemă financiară într-una politică pentru liderii de la Beijing.
{mosloadposition user9}
