- 85% dintre români sunt la curent cu Facilitatea Uniunii Europene de Redresare și Reziliență (RRF), potrivit unui nou sondaj al Vodafone Institute și realizat de Kantar, care a cuprins 15.000 de cetățeni europeni din 15 țări;
- 86% dintre românii chestionați cred că această facilitate este un mod eficient de a ajuta țările europene să se redreseze, acesta fiind cel mai mare scor comparativ cu celelalte țări;
- Marea majoritate a românilor chestionați consideră că schema de ajutor ar trebui să susțină cu urgență sectorul de sănătate (96%), să creeze oportunități pentru întreprinderile mici (94%) și să genereze noi locuri de muncă (95%);
- Trei sferturi dintre cetățenii europeni chestionați cred că serviciile publice digitale, competențele digitale și accesul la internet broadband sunt aspecte importante pentru redresare. Procentul cetățenilor români care sunt de această părere depășește semnificativ media europeană.
Vodafone, cel mai mare operator de comunicații mobile și fixe din Europa, anunță astăzi rezultatele unei noi cercetări care dezvăluie atitudinile publicului european față de Facilitatea Uniunii Europene de Redresare și Reziliență (RRF). Comandat de Institutul Vodafone și realizat de Kantar, studiul arată un sprijin larg la nivel european față de Facilitatea Uniunii Europene de Redresare și Reziliență (RRF).
86% dintre românii chestionați cred că această facilitate este un mod eficient de a ajuta țările europene să se redreseze, acesta fiind cel mai mare scor comparativ cu celelalte țări.
De fapt, trei din patru persoane participante la sondaj consideră că serviciile publice digitale, competențele digitale și accesul la internet în bandă largă sunt aspecte importante pentru redresarea Europei. Procentul cetățenilor români care sunt de această părere depășește semnificativ media europeană, 86% considerând importante pentru redresare serviciile publice digitale, 82% – competențele digitale și 79% – accesul la internet în bandă largă. Cetățenii români au acordat cea mai mare importanță comparativ cu alte țări pentru serviciile publice digitale, competențele digitale și adopția tehnologiilor digitale de către companii (80%).
În pofida convergenței de opinie între Comisia Europeană și cetățeni, publicul rămâne sceptic în ceea ce privește execuția
Cu 20% din Fondul de Redresare și Reziliență direcționat către digitalizare, există o convergență clară între prioritățile Comisiei Europene și cetățenii europenii, potrivit acestei noi cercetări. Cu toate acestea:
- 32% dintre românii chestionați sunt sceptici cu privire la faptul că toți banii alocați vor ajunge în ariile promise și vor fi direcționați, în schimb, către planuri de salvare pentru diverse industrii, scheme de suport financiar și scheme pentru susținerea competitivității afacerilor;
- Cetățenii din Germania, Grecia, Ungaria și Marea Britanie sunt cei mai sceptici;
- 77% dintre români cred că Fondurile de Redresare ar trebui să aibă anumite condiții de utilizare: 45% au votat pentru condiții stricte, iar 32% sunt de părere că acestea trebuie să fie mai flexibile. Evident, detaliile contează foarte mult pentru cetățeni.
Marea majoritate a românilor chestionați consideră că schema de ajutor ar trebui să susțină cu urgență sectorul de sănătate (96%), să creeze oportunități pentru întreprinderile mici (94%) și să genereze noi locuri de muncă (95%). De asemenea, românii consideră urgent în cea mai mare măsură comparativ cu celelalte țări suportul pentru educația digitală (90%), serviciile publice digitale (82%) și accesul la internet în bandă largă (79%).
Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România, a declarat: “România se situează pe primul loc față de celelalte țări europene în ceea ce privește opinia cetățenilor că fondurile europene reprezintă o modalitate eficientă de a ajuta țara să se redreseze, oamenii recunoscând, astfel, rolul pe care îl are Uniunea Europeană în a determina ca Europa să iasă din această criză mai puternică, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene de redresare.
Această cercetare ne arată, de asemenea, că românii cred, cu o majoritate covârșitoare, că transformarea digitală trebuie să se afle în centrul planului de redresare, acordând importanța cea mai mare, comparativ cu celelalte țări, pentru digitalizarea serviciilor publice, creșterea competențelor digitale și adopția tehnologiilor și a soluțiilor digitale de către companii. Cercetarea ne arată, totodată, că așteptările românilor ca educația digitală, serviciile publice digitale și accesul la internet în bandă largă să fie domenii esențiale pentru redresare sunt semnificativ mai mari față de media europeană. Avem o oportunitate istorică de a reconstrui economia și societatea în ansamblul său mai puternice și mai pregătite pentru viitor, accelerând transformarea digitală în sectoare cheie precum educația, sănătatea, serviciile publice. Rezultatele acestui studiu îndeamnă, o dată în plus, la colaborarea strânsă dintre sectorul public și privat, într-un efort comun, pentru a răspunde în mod eficient așteptărilor românilor de a folosi această oportunitate pentru a realiza o transformare în profunzime și pentru a construi societatea digitală, bazată pe incluziune. La Vodafone rămânem consecvenți rolului nostru de a menține societatea conectată și de a contribui la creșterea rezilienței societății și a mediului de afaceri prin digitalizare.”
Inger Paus, Director al Vodafone Institute, a declarat: “Acest condaj subliniază faptul că cetățenii se uită la guvernele lor naționale pentru a rezolva criza acută economică și de sănătate și demonstrează valoarea pe care o acordă serviciilor și infrastructurii de comunicații. Comisia Europeană poate juca un rol esențial în a se asigura că vocile cetățenilor sunt auzite pe măsură ce fondul ajunge în fazele de evaluare și alocare.”
Metodologie
Un sondaj online realizat de Kantar în rândul a 15.000 de cetățeni din 15 țări europene, incluzând: Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Marea Britanie. A fost utilizat un eșantion de cel puțin 1.000 de interviuri pe fiecare țară (15.008 de interviuri în total) și toți participanții au fost cu vârste de cel puțin 16 ani. Această cercetare a fost efectuată în perioada 7–18 decembrie 2020.
